„De la Botez am avut numele Dan Ilie, iar părintele Cleopa, când am devenit monah a concentrat cele două nume, Dan și Ilie, într-unul singur, Daniil – cum spunea dânsul”, a evocat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la onomastica sa din 2017.

Contextul socio-economic actual a făcut necesară o tot mai extinsă misiune a Bisericii Ortodoxe Române în afara granițelor. De la întronizarea Patriarhului Daniel, 4 eparhii s-au adăugat celor 9 existente în diaspora, dar și numeroase parohii, mănăstiri și chiar centre culturale, educaționale sau de asistență socială.

În 2009, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a stabilit ca prima duminică după Adormirea Maicii Domnului să fie „Duminica migranților români”. De asemenea, Sfântul Sinod proclamă anul 2021 drept „Anul omagial al pastorației românilor din afara României”.

Ocrotitorul românilor din diaspora

Grija Părintelui Patriarh pentru diaspora ortodoxă română se datorează contextului actual, dar este inspirată și de ocrotitorul său spiritual.

„Sfântul Proroc Daniel a fost păstor pentru poporul lui care se afla în exilul babilonian și a și murit în afara Țării Sfinte, deci, a murit printre străini. Dar, aflându-se printre străini ca minoritate, totuși a păstrat credința strămoșească și a uimit prin înțelepciunea sa, dar și prin credința sa”, preciza PF Daniel în 2017.

„Prorocul se numește ‹Daniel› – cel ce înseamnă în limba ebraică ‹Dumnezeu este Judecătorul meu›. Cu alte cuvinte, tot timpul trebuie să avem simțul responsabilității în fața lui Dumnezeu pentru toate cuvintele, toate faptele, gândurile”, a spus Patriarhul Daniel.

„Sfântul Proroc Daniel este și ocrotitorul românilor care se află în străinătate, în diaspora, dar și al nostru al tuturor, oriunde ne-am afla”, a conchis Patriarhul.

Viața Bisericii în diaspora

Inspirat de viața prorocului care a trăit de mic printre străini, Patriarhul îi îndeamnă adesea pe românii din diaspora să păstreze credința ortodoxă strămoșească, identitatea şi cultura românească. În străinătate, în jurul bisericilor se formează adevărate comunități.

„Românii migranți au aspirația unui viitor prosper, dar trăiesc uneori în societăți din ce în ce mai secularizate și individualiste, sunt priviți adesea cu răceală sau suspiciune, fapt care nu le insuflă un sentiment de pace și mulțumire sufletească”, explică Părintele Patrirah în cuvântul despre Anul omagial și comemorativ 2021 de la începutul calendarului.

„De aceea, în bisericile ortodoxe românești din străinătate, românii simt bucuria regăsirii și trăirii credinței strămoșești, participă la viața liturgică și își alină dorul mistuitor după cei dragi și după locurile natale, își reconfirmă identitatea lor profundă și își redescoperă originile. Se adună mai ales în jurul unui preot de parohie, căruia îi spun în limba maternă nu doar păcatele la spovedanie, ci și problemele cotidiene”.

Diaspora românească este una dintre cele mai numeroase din lume.

În prezent Biserica Ortodoxă Română are parohii și eparhii atât în comunitățile românești din jurul granițelor române, cât și pe toate meridianele globului, în: Basarabia, Bucovina de Nord, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Europa Centrală și de Nord, Europa Occidentală și Meridională, cele două Americi, Australia și Noua Zeelandă, Ierusalim, Iordan și Ierihon, Muntele Athos, Cipru, Turcia, Africa de Sud și Japonia.

Patriarhul Daniel s-a născut în data de 22 iulie 1951 în satul Dobreşti, judeţul Timiş. Printre mentorii Preafericirii Sale se numără Arhimandritul Cleopa Ilie, nașul său de călugărie, și Părintele Dumitru Stăniloae, îndrumătorul său la doctorat. A intrat în monahism în anul 1987. Ca ierarh, a fost pentru puțin timp Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, apoi Mitropolit al Moldovei și Bucovinei timp de 17 ani, iar din 2007 până în prezent Patriarhul României.

Onomastica PF Daniel va fi serbată în 17 decembrie 2020 în cadru restrâns. Sărbătoarea oficială a Preafericirii Sale este 30 septembrie, data întronizării ca Patriarh al României.