Parastas pentru celebrul cobzar Barbu Lăutaru la biserica Sfântul Ioan Zlataust din Iaşi
Joi, 7 octombrie 2021, PS Antonie, Episcop de Bălți, a oficiat, cu binecuvântarea IPS Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de preoți, la biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” (Sf. Ioan Zlataust) din Iași, slujba de parastas pentru sufletul celebrului cobzar Barbu Lăutaru (Vasile Barbu).
Pomenirea marelui cântăreţ a avut loc în cadrul evenimentului „Comemorarea lui Vasile Barbu Lăutaru” desfăşurat la biserica Sf. Ioan Zlataust din Iaşi şi a fost organizat de către Departamentul Minorități al Sectorului de Misiune, Statistică şi Prognoză Pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor (reprezentant Pr. Alexandru Baciu) în colaborare cu ASCOR Iaşi.
După oficierea slujbei de parastas, în faţa celor prezenţi au vorbit: Pr. Prof. Gheorghe Popa, parohul bisericii Sf. Ioan Zlataust din Iaşi, doamna Elena Motaș, reprezentantul romilor în cadrul Prefecturii Iaşi, doamna Margareta Herțanu, președintele Asociației ProRoma din Iași, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nicodim Petre, Stareţul Mănăstirii Bucium şi Consilierul Sectorului de Misiune, Statistică şi Prognoză Pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor, dl Mihail Verhovețchi, conducător artistic al Orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru” de la Palatul de Cultură din Municipiul Bălţi şi PS Antonie, Episcop de Bălţi.
La eveniment au fost prezenţi şi membrii Orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru” de la Palatul de Cultură din Municipiul Bălţi (conducător artistic, dl Mihail Verhovețchi), care au prezentat un florilegiu de piese populare.
N.B. Barbu Lăutaru (pseudonimul lui Vasile Barbu, n. 1780, Mereni, raionul Anenii Noi, Moldova – d. august 1858, Iaşi, Moldova), a fost un cântăreţ şi cobzar român, de etnie romă, care s-a bucurat de o faimă devenită legendară, urmaş al unei vechi familii de lăutari. Staroste al lăutarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lăutaru a fost unul dintre acei mari cântăreţi populari români care, prin creaţia şi felul lor de interpretare, au contribuit la formarea şi îmbogăţirea muzicii populare de tip lăutăresc, născută din îmbinarea elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale, ale romanţei ruse şi elemente occidentale. A întreprins numeroase turnee prin ţările româneşti, inclusiv şi prin Basarabia (la Chişinău şi Teleneşti).
A stârnit admiraţia lui Franz Liszt cu prilejul trecerii acestuia prin Moldova, în iarna anului 1847, la Iaşi. Săptămânalul francez „La Vie parisienne” relata în 1874 că, cu ocazia vizitei, Barbu Lăutaru a reprodus o improvizaţie de-a lui Franz Liszt la o primă audiţie, când compozitorul maghiar a făcut un popas la conacul vistiernicului Alecu Balş.
Cu ocazia unor săpături efectuate în anul 1968 la biserica "Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” din municipiul Iaşi, s-a descoperit lângă zidul de nord al bisericii, mormântul celebrului cântăreţ şi cobzar.
Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi
Sursa: Episcopia de Bălți
