Părintele Patriarh Daniel, în Ajunul Bobotezei: „Iisus Hristos primeşte Botezul pocăinţei nu pentru Sine, ci pentru păcatele tuturor oamenilor, ale lumii întregi”

Patriarhia Română

Părintele Patriarh Daniel, în Ajunul Bobotezei: „Iisus Hristos primeşte Botezul pocăinţei nu pentru Sine, ci pentru păcatele tuturor oamenilor, ale lumii întregi”

„Pregătire” a fost termenul cheie scos în evidență de Patriarhul României duminică, 5 ianuarie 2020, în Ajunul Botezului Domnului.

Patriarhul Daniel a vorbit despre lucrarea de înaintemergător a Sfântului Ioan Botezătorul, cel care a pregătit societatea pentru primirea Mântuitorului.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că „după cum Sfântul Ioan Botezătorul a fost înaintemergător al Domnului Hristos, tot aşa botezul lui este înaintemergător sau pregătitor al Botezului creştin”.

Însă această pregătire urma să fie desăvârșită prin Duhul Sfânt.

„Botezul în apă practicat de Ioan ca semn de pocăinţă pregătitoare spre iertarea păcatelor trebuia completat cu botezul în apă si Duh Sfânt prin care omul primeşte nu numai iertarea păcatelor, ci şi înfierea sau calitatea de fiu al lui Dumnezeu după har şi arvuna învierii din moartea cauzată de păcat”.

Schimbare etică în societate

Prin botezul săvârşit de Sfântul Ioan Botezătorul se întăreau conştiinţa păcătoşeniei şi conştiinţa nevoii omului de-a fi iertat de păcate, dar şi nevoia de schimbare a vieţii, a spus Preafericirea Sa la Sfânta Liturghie în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din incinta Reședinței Patriarhale.

„Pocăinţa pe care o cerea Sfântul Ioan nu era doar una de ordin emoţional, ci existenţial, adică ea trebuia să fie însoţită de un nou mod de viaţă, o nouă atitudine a omului în relaţia lui cu semenii. Soldaţii erau îndemnaţi să nu asuprească pe nimeni, vameşii să nu impună dări mai mari decât era permis de lege”.

„Cu alte cuvinte, Sfântul Ioan lasă pe fiecare om la locul său de muncă, nu le cere oamenilor să trăiască în pustie, cum face el însuşi, nu le cere aceeaşi viaţă aspră pe care o duce el, dar le cere să-şi schimbe modul de a trăi, modul de a gândi şi modul de a făptui în relaţiile lor sociale”.

„Sfântul Ioan Botezătorul predică un botez al pocăinţei ca schimbare etică sau morală în societate”, a punctat Preafericirea Sa.

Părintele Patriarh a amintit și cuvintele Sfântului Vasile cel Mare care a spus că botezul pocăinţei săvârşit de Sfântul Ioan Botezătorul este începutul botezului, iar botezul creştin săvârsit în numele Preasfintei Treimi este desăvârsirea botezului.

„Ce anume se dăruieşte prin Botezul creştin diferit de botezul Sfântului Ioan Botezătorul, care era doar o pregătire pentru Botezul creştin? Se dăruieşte harul Duhului Sfânt, adică începutul înfierii omului în iubirea lui Dumnezeu-Tatăl, pe baza credinţei în Dumnezeu-Fiul, precum şi începutul învierii din moartea cauzată de păcat”.

De ce a fost botezat Iisus Hristos

Patriarhul României a subliniat în predica din Ajunul Bobotezei că „Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, deşi lipsit de păcat, Se botează cu botezul pocăinţei din smerenie, dar şi pentru a împlini planul lui Dumnezeu, şi anume ca Sfântul Ioan Botezătorul să folosească botezul mulţimilor pentru a-L prezenta poporului pe Mântuitorul Iisus Hristos, şi pentru a mărturisi despre El că îi este superior lui şi că El va boteza nu doar cu apă, ci cu Duh Sfânt”.

„Domnul Iisus Hristos nu are păcat, dar Se botează cu botezul pocăinţei pentru a arăta că Slujitorul Domnului prevestit de prorocii Vechiului Testament, deşi nu are păcate, totuşi va lua asupra Sa păcatele lumii întregi, dar mai întâi păcatele poporului evreu din care face parte”.

„Iisus Hristos primeşte Botezul pocăinţei nu pentru Sine, ci pentru păcatele tuturor oamenilor, ale lumii întregi”.

La finalul omiliei duminicale, Patriarhul a îndemnat la conștientizarea marelui dar al Botezului creștin și la pregătirea pentru sărbătoarea Botezului Domnului prin pocăinţă, post şi rugăciune.

După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa i-a primit pe slujitorii Catedralei Patriarhale care au vestit Botezul Domnului și au sfințit cu Agheasmă Mare încăperile Reședinței.

Sursa: basilica.ro

Citește despre: