Iertarea

Evanghelia din Duminica Izgonirii lui Adam din Rai arată că iertarea semenilor noștri este „esențială”, pentru ca și noi să primim iertare de la Dumnezeu. „Prin iertare ne smerim. Răstignim propriul egoism, iertăm greșelile celor din jurul nostru și intrăm în starea de pace și de comuniune cu semenii noștri, inclusiv cu cei care ne-au greșit cândva”, a subliniat Patriarhul României.

Conform Preafericirii Sale, iertarea „ne face liberi”.

Iertarea presupune „o eliberare de o stare egoistă, de ostilitate față de semeni și intrarea într-o stare de comuniune, de depășire a unor conflicte din trecut; ne face liberi pentru a ne ruga mai mult lui Dumnezeu și mai ales pentru a rosti rugăciunea Tatăl Nostru”.

„Iertarea este și o stare de comuniune care ne ajută să fim mai receptivi față de cei din jur și mai milostivi. Când iertăm greșelile celor care ne-au supărat, atunci ne asemănăm cu Dumnezeu Cel milostiv și iertător”, a spus conducătorul Bisericii Ortodoxe Române în cuvântul rostit la Paraclisul Reşedinţei Patriarhale.

Postul

Părintele Patriarh a explicat rolul şi esenţa postului.

„Nu postim ca să ne laude oamenii, ci postim tainic, discret, nu pentru a fi remarcați în societate, ci pentru a aduce mulțumire lui Dumnezeu, recunoștință pentru darul vieții și a exprima și dorința de a ne sfinți viața prin rugăciune, prin relație tainică cu Dumnezeu, Care vede pe ascuns iubirea noastră față de El și prin aceasta noi ne sfințim viața, întrucât tainic ne punem în legătură prin post și rugăciune cu Dumnezeu cel Unul Sfânt”.

„Postul este o jertfă spirituală, este o dăruire de sine sau o ofrandă adusă lui Dumnezeu, ca recunoştinţă pentru darul vieţii şi ca dorinţă de sfinţire a vieţii, iar această dăruire de sine arată că omul care posteşte şi se roagă preţuieşte mai mult pe Dăruitor, pe Dumnezeu, decât darurile materiale pe care le primeşte de la El. Iubim mai întâi pe Dumnezeu, Dăruitorul vieţii şi al tuturor darurilor materiale şi spirituale, şi în al doilea rând ne bucurăm de darurile limitate şi trecătoare materiale”.

„Postul este o schimbare, ca trecere de la patima lăcomiei de cele materiale, la virtutea dărniciei. De aceea, în timpul postului noi transformăm foamea şi setea fizică, în foame şi sete de Dumnezeu. Dacă postim, dar nu ne rugăm, nu dobândim nici bucurie, nici lumină în suflet. Dar dacă unim postul cu rugăciunea, transformăm foamea fizică, în foame de Dumnezeu, transformăm setea fizică în sete de Dumnezeu”.

Aşa se explică de ce unii Părinţi din pustie, dar mai întâi Mântuitorul Iisus Hristos a postit 40 de zile şi 40 de nopţi. În locul hranei materiale, a înmulţit hrana spirituală, care este rugăciunea, adică legătura directă a omului cu Dumnezeu, a adăugat Patriarhul.

Postul, mijloc de sfinţire a vieţii

În timpul postului, reducem mâncarea materială, dar sporim hrana spirituală. „Citim mai multe cărţi duhovniceşti – mai ales Sfânta Scriptură – , ascultăm slujbele Bisericii cu atenţie, ne spovedim mai des, ne împărtăşim din Sfânta Euharistie mai des şi, astfel, aşa cum spunea Sfântul Vasile cel Mare, prin post slăbim trupeşte, dar sporim duhovniceşte”.

Postul este un mijloc de sfinţire a vieţii, de înnoire şi de luminare, precum şi de acumulare de comori duhovniceşti: „Această adunare de comori duhovniceşti înseamnă că în timpul postului adunăm multă lumină în suflet prin rugăciune, prin participarea la sfintele slujbe, prin convorbiri duhovniceşti, prin lecturi duhovniceşti şi în mod deosebit prin spovedanie mai deasă şi împărtăşire euharistică mai deasă”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a explicat de unde provine numele acestei duminici, acela de a Izgonirii lui Adam din Rai, precizând că Adam a fost izgonit din Rai pentru trei mari greşeli:

• Nu a ascultat de Dumnezeu;
• Nu a postit, adică nu s-a înfrânat;
• Nu s-a pocăit, adică nu şi-a recunoscut greşeala şi nici nu a cerut iertare.

În încheierea cuvântului, Patriarhul Daniel a spus că Postul de 40 de zile al Sfintelor Paşti este o participare la postul Mântuitorului Iisus Hristos şi în acelaşi timp este o şcoală de sfinţenie, de curăţire, de luminare, de schimbare a vieţii păcătoase în viaţă virtuoasă, plină de lumina iubirii faţă de Dumnezeu, prin rugăciune, şi faţă de semeni, prin fapte bune.

Începând de luni, 15 martie 2021, intrăm în Postul Sfintelor Paști care durează 6 săptămâni și la care se adaugă Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Sursa: basilica.ro