PASTORALA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE LA DUMINICA ORTODOXIEI

– Colectă pentru Fondul Central Misionar –

Prima duminică din Postul Sfintelor Pasti (21 februarie 2010) a fost instituită de către Sinodul de la Constantinopol (843) ca sărbătoare a Ortodoxiei, pentru a sublinia biruința dreptei credințe asupra iconoclasmului (erezie care susținea că sfintele icoane nu trebuie cinstite) și, în general, asupra tuturor ereziilor.

În această duminică, în toate bisericile și mănăstirile din Patriarhia Română se organizează colecte în bani pentru Fondul Central Misionar, destinat activităților misionare și operei social - caritative ale Bisericii Ortodoxe Române.

La Duminica Ortodoxiei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române adresează clerului și credincioșilor ortodocși următoarea Pastorală, care va fi citită în toate bisericile și mănăstirile din Patriarhia Română:

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române către tot clerul și poporul preaiubit și binecredincios din cuprinsul Patriarhiei Române,

Har, milă și pace de la Dumnezeu-Tatăl și de la Iisus Hristos, Domnul nostru, iar de la noi, arhierești binecuvântări!

Iubiții noștri fii sufletești,

Slavă, cinste și mulțumire se cuvine să aducem Preasfintei Treimi pentru toate binefacerile Sale, cele arătate și cele nearătate, ce ni s-au făcut nouă și pentru toată bucuria cu care ne bucurăm de voi, iubiții noștri fii duhovnicești,pentru statornicia și credința voastră ortodoxă, de care ținându-vă cu tărie, vă veți mântui.

Știți cu toții că înaintea Sfintelor Pasti ne pregătim mai intens, prin rugăciune și post. Câte patruzeci de zile și patruzeci de nopți au postit Moise și Ilie, în Legea veche, înainte de a se întâlni cu Dumnezeu în munte. A postit și Domnul nostru Iisus Hristos atunci când pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat, învățându-ne că răul din lume și uneltirile diavolului nu pot fi biruite decât numai prin rugăciune și prin post. Cât de rușinat ar fi diavolul și cât de bună ar fi lumea, dacă oamenii ar lua aminte la aceste cuvinte! De aceea, și noi, cu toții, să ne rugăm și să postim cu râvnă în această perioadă a Postului Mare! Numai așa ne vom bucura de întâlnirea cu Domnul în noaptea sfântă a Învierii și numai așa vom contribui la îndreptarea lumii, începând cu noi înșine.

Și pentru că mai ales acum, în Post, ne adunăm în număr mare la biserică, s-a luat obiceiul ca în fiecare duminică să prăznuim ceva deosebit. Astăzi cinstim sfintele icoane și pe cei ce au suferit pentru ele în secolele VIII-IX, atunci când o prigoană de nedescris s-a dezlănțuit împotriva lor. Duminica viitoare vom lăuda pe isihaști; ei au apărat în sec. XI-XIV învățătura ortodoxă despre rugăciune, singura care ne liniștește (în greacă isihia înseamnă liniștire), unindu-ne cu Dumnezeu. La mijlocul Postului ne vom închina Sfintei Cruci; ea ne amintește de Jertfa Domnului și ne învață că nu prin iubire de sine, ci prin jertfire de sine biruim păcatul și moartea. Numai acolo unde este Crucea, este și Învierea! Fără de Cruce nu este mântuire! La urmă, vom învăța din două pilde diferite cum să ne sfințim viața: să fim drepți și fără de prihană, ca Sf. Ioan Scărarul, sau să ne pocăim sincer și fierbinte, dacă am păcătuit, ca Sf. Maria Egipteanca, a cărei viață o vom auzi la denia Canonului mare.

Dreptmăritori creștini,

Așadar, astăzi, cinstim sfintele icoane. Ce înseamnă cuvântul icoană? În Sfânta Scriptură citim că, la facerea omului, Dumnezeu S-a sfătuit și a zis: Să facem om după chipul și asemănarea Noastră... Și l-a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său, adică după icoana Sa, pentru că icoană înseamnă chip, imagine, iar icoana (chipul) lui Dumnezeu după care l-a făcut pe Om este modul Lui de a fi: Unul în ființă, dar Treime de Persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, în comuniune deplină de iubire și de viață. Această icoană – a Sfintei Treimi – nu poate fi înțeleasă cu mintea, nici descrisă sau reprezentată; Omul însuși era menit să o arate prin viața lui, ca într-o oglindă, în măsura unirii și asemănării sale treptate cu Dumnezeu.

Ce s-a ales însă de icoana Treimii în Om, în urma păcatului, știm cu toții din nefericire: în loc de unitate, permanentă dezbinare; în loc de Mulțime de persoane în comuniune, indivizi egoiști, luptând fiecare pentru interesul său. Izgonirea Omului din Rai, pe care am plâns-o duminica trecută, nu era atât pedeapsa lui Dumnezeu, cât propria alegere a Omului de a se îndepărta de Icoana sa, de a nu mai oglindi Treimea, înjosindu-se până la traiul necuvântătoarelor, cum zice Psalmistul: Omul, în cinste fiind, nu a priceput, alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte și s-a asemănat lor. Așa înțelegem de ce Dumnezeu a interzis, în Legea veche, orice imagine și icoană (chip), căci mintea strâmbă a omuluișiviața lui păcătoasă nu puteau oglindi și imagina drept pe Dumnezeu.

Dar Dumnezeu, în iubirea Lui, a căutat în tot felul restaurarea Omului; și a trimis pe Însuși Fiul Său Cel Unul-Născut, Domnul nostru Iisus Hristos, Care este icoana Tatălui, cum spune Apostolul Pavel. El a restaurat în Sine pe Om, unit deplin cu Dumnezeu. La vederea Lui, toți oamenii buni s-au bucurat: magii, păstorii, drepții și prorocii, Ioan Botezătorul și Maica Domnului. Iar Apostolii, întâlnindu-L – cum am citit astăzi în Evanghelie –, nu s-au mai putut abține să strige de bucurie: Vino și vezi! Vino și vezi chipul blând și smerit al Domnului, Icoana desăvârșită a Omului! Cum să nu ne bucurăm și noi, văzând chipul Său curat, spre care tânjim cu toții? Lui i-am cântat astăzi: Preacuratului Tău chip – adică: Preacuratei Tale icoane – ne închinăm, Bunule...

Însă, precum știm, nu toți s-au bucurat de Iisus.Unii au căutat să-L ucidă de mic, alții L-au răstignit fiindcă îi încurca sau L-au prigonit. În veacurile VIII-IX au fost unii care voiau cu sălbăticie să-I distrugă icoana, ei prigonind și omorând mulți credincioși, mai ales călugări. Dar s-au stins ca fumul odată cu Sinodul al VII-lea ecumenic (787) și cu marea adunare de la Constantinopol din 11 martie 843, prima duminică din Post, când s-a proclamat definitiv învățătura despre icoană și Ortodoxia (credinței), în general. De atunci, prăznuim și noi această Duminică a Ortodoxiei, purtând sfintele icoane în procesiune, iar în anumite locuri citindu-seșiactul solemn de la 843 (Sinodiconul Ortodoxiei), care laudă pe Sfinții mărturisitori și anatematizează ereticii.

Cei ce – „creștini“ numindu-se – mai luptă astăzi împotriva icoanelor, fie disprețuindu-le, fie ignorându-le, dovedesc că nu cred în întruparea Fiului lui Dumnezeu, ci trăiesc după omul cel vechi, ca și când Hristos nu a venit și nu L-au văzut, deci nu-I urmează Lui. Ei disprețuiesc și pe Sfinți și pe Maica Domnului, care L-au cinstit pe Hristos și L-au primit în ei, sfințindu-se în Duhul Sfânt, Cel ce deapururi rămâne în ei, reprezentat prin aureola Sfinților, fără de care nicio icoană nu se pictează. Cine nu are icoane se îndepărtează de toți aceștia și de sfințenia vieții! Noi însă să cinstim cu evlavie sfintele icoane, nu închinându-ne lemnului și materiei, ci lui Hristos Însuși și Sfinților care-L poartă în ei pe veci. Astfel ne umplem și noi de Duhul Sfânt și ne sfințim în comuniune cu ei. Dar mai este o icoană în primejdie: icoana lui Iisus, pe care o avem în noi, fiecare, de la Botez... Împotriva acestei icoane se dă azi o luptă mai vrăjmașă ca odinioară împotriva sfintelor icoane. Să nu o stricăm, așadar, ca iconoclaștii cei din vechime, ci să o îngrijim cu luare aminte, asemănându-ne sfinților, cu ajutorul Sfântului Duh, Care sălășluiește în noi. Căci cinstirea icoanelor trebuie să concorde cu viața noastră în Hristos. Icoanele înseși, prin „perspectiva inversă“ în care sunt zugrăvite, ne cer socoteală. Priviți cu atenție chipurile Mântuitorului, Maicii Domnului și Sfinților din icoane și obiectele din ele : Evanghelia, clădirile cetății Ierusalimului... Liniile lor, în loc să ducă spre orizontul depărtat, ca în tablourile obișnuite, vin către cel cele privește, ca și cum te-ar întreba: icoana Mea din tine, cum o cinstesti? Vino și vezi icoana Meașio oglindește în tine!

Iubiți frați și surori în Hristos Domnul,

Acum două duminici, am auzit că și Judecata de Apoi a lui Dumnezeu va fi tot ca o icoană, la Care uitându-ne – adică la Hristos - , se va oglindi în noi, fără ocolișuri, măsura în care L-am cinstit în noi și în semenii noștri. Căci pe cât Îl iubim pe Hristos din noi, pe atât Îl vedem și în semenii noștri cei zidiți după chipul lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă porunca: să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți, pe care Zaheu vameșul a înțeles-o atât de bine, împărțindu-și în jumătate averea cu săracii și auzind cuvântul: astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia. Și, vai, câți săraci nu ne înconjoară astăzi? Și câte chipuri stricate de păcat și de patimi, de prăpădul actual al drogurilor și al prostituției, al necredinței și al indiferentismului, care așteaptă o mână de ajutor ca să se întoarcă acasă, la Tatăl nostru, precum Fiul risipitor!

De aceea, am luat și noi obiceiul ca, în această Duminică în care cinstim sfintele icoane, să organizăm o colectă la nivelul întregii Patriarhii, în sprijinul icoanei din sufletul semenilor noștri celor mai lipsiți, ea fiind deschisă și duminica viitoare, pentru cei ce nu ați știut și nu sunteți pregătiți astăzi. Fondul Central Misionar, care se adună astfel, ajută an de an eparhiile Bisericii noastre și așezămintele ei de binefacere să împlinească cele mai arzătoare trebuințe de adăpost, de hrană și îmbrăcăminte, de îngrijire a celor bătrâni sau copii abandonați, a celor bolnavi sau suferinzi (handicapați), de cercetare a celor închiși sau robiți de patimi, de sprijinire a parohiilor sărace sau a eparhiilor din străinătate, care se străduiesc din răsputeri să răspundă nevoilor fraților nostri răspândiți în lume.

Darul acesta arată, deopotrivă, comuniunea dintre noi – prisosul unora împlinește lipsa celorlalți, ca să fie potrivire – și credința noastră autentică în Hristos, Care ne poruncește: să vă iubiți unii pe alții; întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei. El Însuși ne-a iubit cel dintâi și S-a dat pe Sine pentru noi și ne împarte la fiecare Liturghie ce are mai scumpșibun: preacuratul Trup și Sânge, de care noi toți avem nevoie, ca niște săraci cu Duhul ce suntem, precum zice: dacă nu veți mânca Trupul Meușinu veți bea Sângele Meu, nu veți avea viață în voi. Să ne asemănăm, dar, lui Hristos! Să împărțim și noi celor săraci și nevoiași, prin colecta aceasta a Bisericii. Și oriunde vedem un semen de-al nostru în nevoie, să-l ajutăm după posibilități, ca pe chipul-icoana lui Dumnezeu.

Iar de chipul lui Hristos din noi înșine, să avem tot atâta grijă, mai ales în acest Post, curățindu-l prin Spovedanie și hrănindu-l cu Sfânta Împărtășanie. Astfel făcând, ne vom umple și noi de bucuria tainică a Apostolilor și vom mărturisi împreună cu ei: Vino și vezi icoana lui Hristos, dorirea ta! Vino și vezi chipul Său din tine, darul cel mai prețios! Vino și vezi pe Hristos din semeni, datoria ta! Iar la Înviere, vom completa: Vino și vezi cerurile deschizându-se și pe om iarăși în Rai! Vino și vezi pe Maica Domnului și pe toți Sfinții care ne cheamă cu dulcele glas: Veniți de luați lumină! Lumina lui Hristos să ne lumineze tuturor viața!

Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți!

PREȘEDINTELE SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

† D A N I E L

Arhiepiscopul Bucureștilor,

Mitropolitul Munteniei și Dobrogei, Locțiitor al tronului Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

† Teofan,
Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

† Laurențiu
Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului

† Bartolomeu
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Albei, Cișanei și Maramureșului

† Irineu
Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei

† Nicolae
Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului

† Petru
Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor

† Iosif
Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale și Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale

† Serafim
Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei și Luxemburgului, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord

† Nifon
Mitropolit onorific, Arhiepiscop al Târgoviștei și Exarh Patriarhal

† Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului

† Pimen
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților

† Andrei
Arhiepiscopul Alba Iuliei

† Gherasim
Arhiepiscopul Râmnicului

† Eftimie
Arhiepiscopul Romanului și Bacăului

† Epifanie
Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei

† Calinic
Arhiepiscopul Argesului și Muscelului

† Casian
Arhiepiscopul Dunării de Jos

† Timotei
Arhiepiscopul Aradului

† Nicolae
Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi

† Justinian
Arhiepiscop onorific, Episcopul Ortodox Român al Maramuresului și Sătmarului

† Ioan
Arhiepiscop onorific, Episcopul Covasnei și Harghitei

† Corneliu
Episcopul Hușilor

† Lucian
Episcopul Caransebeșului

† Sofronie
Episcopul Ortodox Român al Oradiei

† Nicodim
Episcopul Severinului și Strehaiei

† Vincențiu
Episcopul Sloboziei și Călărașilor

† Galaction
Episcopul Alexandriei și Teleormanului

† Ambrozie
Episcopul Giurgiului

† Sebastian
Episcopul Slatinei și Romanaților

† Visarion
Episcopul Tulcii

† Petroniu
Episcopul Sălajului

† Gurie
Episcopul Devei și Hunedoarei

† Daniil
Episcopiei Daciei Felix

† Siluan
Episcop-locțiitor (Administrator) al Episcopul Ortodox Român al Ungariei

† Siluan
Episcopul Ortodox Român al Italiei

† Timotei
Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei

† Macarie
Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord

† Mihail
Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande

† Ciprian Câmpineanul
Episcop-vicar patriarchal

† Varlaam Ploieșteanul
Episcop-vicar Patriarhal

† Varsanufie Prahoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor

† Calinic Botoșăneanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor

† Andrei Făgărășeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† Irineu Bistrițeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului

† Vasile Someșeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului


† Paisie Lugojeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei

† Emilian Lovișteanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului

† Ioachim Băcăuanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului

† Marc Nemțeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei

† Sofian Brașoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale a Germaniei, Austriei și Luxemburgului

† Ioan Casian de Vicina
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi

† Iustin Sigheteanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramuresului și Sătmarului