Prea Cucernici Părinți,

Iubiți Credincioși,

Hristos a înviat!

Ziua Învierii ne oferă din nou bucuria să ne vestim unii altora că viața noastră nu se încheie pe acest pământ, ci vom învia și noi cei ce credem că Hristos a înviat. Dar credința în învierea noastră nu se referă la o răsplată dincolo de timp, la sfârșitul veacurilor, la a doua venire a Mântuitorului, la o înviere numai atunci împreună cu toată făptura, ci această credință ne luminează viața noastră pământească. Cei ce suntem creștini ne potrivim viața cu această credință în înviere, bine știind că învierea noastră va însemna și o judecată a viețuirii noastre creștine.

Sf. Apostol Petru vorbește despre Învierea lui Hristos ca și izvor al vieții creștine, dar și ca țintă a petrecerii noastre pământești: Binecuvântat fie Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Care, după mare mila Sa, prin învierea lui Iisus Hristos din morți, ne-a născut din nou, spre nădejde vie, spre moștenire nestricăcioasă și neîntinată și neveștejită, păstrată în ceruri pentru voi, cei ce sunteți păziți cu puterea lui Dumnezeu, prin credință, spre mântuire, gata să se dea pe față în vremea de apoi (1 Petru 1, 3-5). Învierea lui Hristos ne-a născut din nou, spune Sf. Petru, încredințându-ne că prin botez, cea de-a doua naștere, noi trăim deja o altă viață, diferită de cea dinainte de botez. Prin botez primim împăcarea cu Dumnezeu, șansa unei vieți trăită în comuniune cu Dumnezeu în Biserică. Această șansă este numită de Sf. Petru nădejde vie, spre moștenire nestricăcioasă și neîntinată și neveștejită. Avem această nădejde vie prin Învierea lui Hristos la care suntem făcuți părtași prin botez. Prin scufundarea în apa botezului, fiecare moare și învie cu Hristos. Moare pentru viața cea veche, cea a păcatului, deci a separării de Dumnezeu, și învie la viața cea nouă, cea trăită cu Dumnezeu. Primind acest dar la botez, suntem păziți cu puterea lui Dumnezeu, prin credință, spre mântuire, tot după cuvintele Sf. Petru.

Această putere a lui Dumnezeu dovedită prin credință și care ne duce la mântuire se revarsă asupra creștinului în tainele Bisericii. În taine primim într-o formă văzută harul cel nevăzut a lui Hristos care ne întărește în viața noastră creștină. Ori acest har este tocmai dragostea lui Dumnezeu care ni se împărtășește ca și rod al jertfei lui Hristos pe Cruce și al Învierii. Căci în numele întregii omeniri Hristos s-a oferit jertfă pentru a recâștiga dragostea lui Dumnezeu. Iar la acest gest de ofrandă, Dumnezeu-Tatăl a răspuns cu dragostea și puterea Sa ridicându-l pe Hristos-Omul din morți. Trupul jertfit a fost înviat prin puterea lui Dumnezeu. Iar această putere și dragoste dumnezeiască se revarsă asupra noastră în fiecare sfântă taină. Ceea ce înseamnă că în tainele Bisericii fiecare creștin se împărtășește de puterea cea mântuitoarea a lui Hristos cel Înviat.

La rugăciunile după împărtășirea cu Trupul și Sângele Mântuitorului preotul spune rugăciunea: O, Paștile cele mari și prea sfințite, Hristoase; O, Înțelepciunea și Cuvântul lui Dumnezeu și Puterea. Dă-ne nouă să ne împărtășim cu Tine, mai cu adevărat în ziua cea neînserată a Împărăției Tale. Prin împărtășire, primim de pe acum Înțelepciunea și Cuvântul lui Dumnezeu și Puterea. Această împărtășire de Dumnezeu din această viață ne aduce o vedere a lui Dumnezeu, o vedere duhovnicească care ne călăuzește pe drumul mântuirii. Căci Sf. Apostol Petru spune mai departe în aceeași Epistolă Sobornicească: Pe El, fără să-L fi văzut, Îl iubiți; întru El, deși acum nu-L vedeți, voi credeți și vă bucurați cu bucurie negrăită și preamărită, dobândind răsplata credinței voastre, mântuirea sufletelor. (1 Petru 1, 8-9) Sf. Petru ne vorbește clar despre dobândirea mântuirii prin această vedere urmare a credinței în Învierea lui Hristos și a puterii ce o primim în taine. Iar această mântuire se va da la sfârșitul veacurilor.

De acestea ne încredințează Hristos însuși: Aceasta este voia Tatălui Meu, ca oricine vede pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi (Ioan 6, 40). Acesta este planul mântuirii pregătit de Dumnezeu-Tatăl. Jertfa pe Cruce și Învierea Fiului cel Întrupat este temeiul vederii lui Dumnezeu. Iar această vedere ne conduce la viața cea veșnică încă de pe acum, veșnicie din care vom gusta mai cu adevărat în ziua cea neînserată a Împărăției lui Dumnezeu.

Iubiți Credincioși,

Vestindu-ne unii altora Învierea Mântuitorului Iisus Hristos ne amintim aceste înțelesuri ale viețuirii noastre pământești. Căci nu ne vestim doar credința și nădejdea că vom învia la a doua Venire a Domnului, ci ne îndemnăm unii pe alții să dorim să-l vedem pe Fiul cel Înviat, vedere care ne aduce deja viața veșnică. Mărturisind Învierea Domnului noi afirmăm că trăim deja într-o lume nouă, o lume înnoită prin Înviere, o lume care își va primi desăvârșirea la sfârșitul veacurilor. Această vestire și această mărturisire ne arată pe noi lucrători adevărați în Biserica lui Hristos, vrednici de răsplată la Învierea cea de obște. Și numai această vestire mai poate aduce speranță în lumea de astăzi tulburată de tot mai multe probleme.

Vă urez tuturor, preoți și credincioși ai Arhiepiscopiei noastre, să petreceți sfintele sărbători ale Învierii Domnului cu bucurie negrăită și preamărită, cu nădejde vie, căci Hristos Domnul a biruit moartea și ne-a dăruit nouă Învierea. Nădăjduim să ne vedem cu toții, preoți și delegați ai parohiilor, la Congresul Arhiepiscopiei din iulie de la Chicago.

Vă îmbrățișez în Hristos Domnul Cel Înviat și vă urez Sărbători fericite!

Hristos a înviat!

Al vostru frate întru rugăciune către Dumnezeu,

† NICOLAE

Chicago, Praznicul Învierii Domnului, 2010