Patriarhul României a explicat, în cuvântul rostit după slujba de pomenire oficiată de PS Timotei Prahoveanul, motivele pentru care eroii români sunt pomeniţi de Biserică la această mare sărbătoare.

„Vor fi cinstiţi de Dumnezeu pentru iubirea lor smerită şi jertfelnică”

„Cel Care S-a înălţat întru slavă, a trecut mai întâi prin suferinţă. De aceea, Biserica a rânduit ca pomenirea eroilor, cinstirea lor deosebită, să se facă la această sărbătoare a Înălţării Domnului pentru a ne aminti că şi ei şi-au dăruit viaţa pentru unitatea, libertatea şi demnitatea poporului român prin jertfă, luptă până la moarte, împlinind ceea ce a zis Mântuitorul Iisus Hristos că Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi (Ioan 15:13)”.

„Legătura aceasta între suferinţă şi slavă în lucrarea de mântuire a Domnului nostru Iisus Hristos luminează ziua de pomenire a eroilor români din toate timpurile şi din toate locurile. Această pomenire se face cu speranţa că cei care s-au jertfit pentru neamul românesc vor fi cinstiţi de Dumnezeu pentru iubirea lor smerită şi jertfelnică şi de poporul român, pentru că libertatea şi unitatea sunt daruri de la Dumnezeu, dar care adesea, în istorie, trebuie păstrate şi apărate”, a spus Preafericirea Sa.

Contribuţia Patriarhului Miron Cristea

Patriarhul Daniel a precizat că pomenirea eroilor de sărbătoarea Înălţării Domnului se datorează primului Patriarh al României, Miron Cristea.

„În anul 1920, ca preşedinte al Societăţii mormintelor eroilor căzuţi în război şi ca preşedinte al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a propus această sărbătoare care a fost acceptată şi de Regele României, Regele Ferdinand, şi aşa a fost o încununare a cinstirii eroilor”.

În timpul dictaturii comuniste, mai precis începând cu anul 1948, această sărbătoare a pomenirii eroilor de Înălţarea Domnului a fost suprimată, a adăugat Părintele Patriarh Daniel.

„De abia în anii 1999 şi 2001 s-a revenit la revenit la tradiţia ca praznicul Înălţării Domnului să fie şi ziua de pomenire a eroilor. Ca urmare a acestui demers al Bisericii Ortodoxe Române, prin Legea 379 din 2003, Parlamentul României a declarat că Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos este şi Ziua Eroilor ca sărbătoare naţională a poporului român. Deci, din 2003, prăznuim această zi a eroilor ca sărbătoare naţională a poporului român”.

„Creştinarea profundă a poporului român l-a făcut să reziste”

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat mai multe aspecte privitoare la legătura între suferinţa crucii, bucuria Învierii şi slava Înălţării Domnului, pe de o parte, şi jertfelnicia şi cinstirea eroilor din toate timpurile, pe de altă parte.

„Vedem că în poporul român există permanent o legătură între cruce şi Înviere, între suferinţă şi biruinţă, între smerenie şi slavă. Această legătură tainică între cruce şi Înviere sau Înălţare este o prezenţă a lucrării Duhului Sfânt în poporul român care a fost creştinat printr-un proces lent, pentru că a fost chemat să aibă o credinţă puternică, să reziste în vremuri vitrege şi să fie statornic în încercări care vin şi din interior, dar şi din exterior”.

„De aceea, această creştinare lentă şi profundă a poporului român l-a făcut să reziste în faţa mulţimii popoarelor migratoare care timp de câteva secole au năvălit peste teritoriul ţării noastre, apoi, în anii grei ai stăpânirii otomane, apoi în timpul stăpânirii comuniste. Întreaga istorie a poporului român este o istorie a jertfei şi a biruintei, a crucii şi a Învierii”.

Vulturul de pe stema României are Crucea în plisc

Această taină a legăturii dintre cruce şi Înviere nu a fost subliniată doar în Teologie şi Biserică, ci şi în spaţiul public, potrivit Preafericirii Sale.

„Este de reţinut faptul că în 1881 când România a devenit Regat şi s-a creat o stemă pentru Regatul României, pe baza tradiţiei a domnitorilor români basarabi. Vulturul reprezenta poporul român dreptcredincios şi anume, vulturul purtător de cruce. Vulturul de pe stema României are Crucea în plisc, arătând prin aceasta că poporul nostru a fost încreştinat de la întemeierea sa ca popor nou în istorie după cucerirea Daciei de către romani. De aceea, vulturul este şi simbolul romanităţii, acvila romană, vulturul roman”.

„Însă, în mod semnificativ, culoarea vulturului nu e cenuşie, ci aurie, şi crucea din plisc este aurie aşa cum vedem pe clădirea Palatului Patriarhiei. Şi vulturul de pe stema României este purtător de cruce, dar crucea se înalţă în slava Învierii. De aceea, fondul stemei este auriu, adică slava Învierii şi Înălţării Domnului este reprezentată prin culoarea aurie. Deci, taina crucii şi a Învierii, taina suferinţei şi a biruinţei sunt legate împreună”.

„Apoi, după Războiul I mondial, pe Mausoleul de la Mărăşeşti ridicat în cinstea eroilor români care s-au jertfit pentru apărarea patriei în Primul război mondial se află troparul Învierii Domnului înscris pe zidurile acestui mausoleu şi anume: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. Iar pe Arcul de Triumf din Bucureşti apare următoarea inscripţie: După secole de suferințe creștinește îndurate și lupte grele pentru păstrarea ființei naționale, după apărarea plină de sacrificii a civilizației umane se îndeplini dreptatea și pentru poporul roman. Această conştiinţă a legăturii dintre suferinţă şi biruinţă este deci înscrisă atât în stema României din 1881, cât şi pe Arcul de Triumf”, a explicat Patriarhul Daniel.

Catedrala Naţională, simbol al iubirii poporului faţă de Hristos şi cinstire a eroilor neamului

Patriarhul Daniel a reiterat în acest context că un nou monument contemporan în edificarea lui, Catedrala Naţională sau Catedrala Mântuirii Neamului, are ca prim hram Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor, iar al doilea ocrotitor este Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României.

„De aceea, în seara zilei de 24 noiembrie 2018, înainte de sfinţirea altarului Catedralei Naţionale, în piciorul sfintei mese din altar, au fost aşezate listele cu sutele de mii de nume de eroi pe care ni le-a furnizat Ministerul Apărării Naţionale ca totdeauna să fie pomeniţi aceşti eroi ai neamului în Catedrala dedicată lor, Catedrala Mântuirii sau biruinţei neamului, Catedrala Naţională. A doua zi, altarul catedralei a fost sfinţit”.

„Prin aceasta, Catedrală Naţională se vede că este un simbol al iubirii poporului român faţă de Hristos Cel răstignit, înviat şi înălţat întru slavă, dar şi o cinstire a eroilor neamului”.

„Unul dintre cele şase clopote, care este mai mare decât celelalte, este dedicat pomenirii eroilor români din toate timpurile. Clopotul eroilor români de la Bucureşti este cel mai mare clopot european, după criteriul libertăţii de balans. Până în 2018, cel mai mare clopot european era cel din Catedrala din Köln, Germania”.

Parastasele şi pomelnicele sunt baza conştiinţei continuităţii neamului românesc

Anul 2021 a fost Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul, a amintit Patriarhul României.

„Cu acest prilej, au fost pomeniţi toţi cei adormiţi în Domnul, dar în mod deosebit eroii neamului românesc. De aceea, Patriarhia Română a emis o diplomă comemorativă şi o medalie comemorativă şi această diplomă însoţită de medalie a fost oferită tuturor cimitirelor din străinătate în care se află ostaşi români, iar în ţară au fost dăruite personal de noi aproape 50 de diplome şi medalii comemorative tuturor cimitirelor eroilor români din România, prin intermediul Ministerului Apărării Naţionale”.

„Prin aceasta, dorim să arătăm că atunci când cinstim eroii neamului românesc, cinstim demnitatea poporului român jertfelnic şi luptător. Anul trecut am căutat să scoatem în evidenţă că pomenirea aceasta a eroilor din neam în neam, din generaţie în generaţie, înseamnă o cultură a sufletului românesc. Parastasele şi pomelnicele sunt baza conştiinţei continuităţii neamului românesc. Pentru că îi pomenim din neam în neam, din generaţie în generaţie, afirmăm conştiinţa unităţii naţionale şi conştiinţa continuităţii naţionale”.

Cei trecuţi la Domnul simt când ne rugăm pentru ei

„Astăzi, prin pomenirea pe care o facem prin cinstirea adusă eroilor neamului, noi ne cinstim propriul popor şi demnitatea de creştin care ştiu că prin rugăciunea pentru cei trecuţi la Domnul arătăm că iubirea este mai tare decât moartea”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.

„Oamenii mor cu adevărat atunci când sunt uitaţi, dar când sunt pomeniţi, când li se îngrijesc mormintele, când li se aduc flori la morminte şi sunt însoţite de lumânări şi rugăciuni, atunci ei trăiesc, sunt în comuniune cu noi”.

„Multe momente din istoria Bisericii arată că cei trecuţi la Domnul simt când ne rugăm pentru ei, simt când facem pomană pentru ei şi simt că-i iubim. Ei sunt morţi cu trupul, dar sufletul lor, luminat de credinţă şi de nădejdea Învierii, comunică, simte că este iubit şi pomenit”.

„Să ne rugăm lui Dumnezeu să-i odihnească cu drepţii pe toţi eroii români din toate timpurile, spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire”, a spus, în încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Pomenirea eroilor români la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și consfinţită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

La fiecare Sfântă Liturghie săvârșită în bisericile ortodoxe sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român.

Sursa: basilica.ro