Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, sau Sf. Marie Mare după cum mai este cunoscută în rândul credincioşilor din zona Moldovei, poate fi întâmpinată într-un loc unde spiritualitatea şi istoria românească respiră prin zidurile groase. La Putna, în fiecare an, de ziua celor două praznice ale mănăstirii (15 august - Adormirea Maicii Domnului şi 2 iulie - ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ştefan), mulţimile de pelerini vin să se roage şi să primească binecuvântare curată.

În miezul lui august, zilele de 14 şi 15 august, călătoria de suflet este organizată de Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pe itinerariul Iaşi - Fălticeni - Gura Humorului - Marginea - Mănăstirea Putna - Rădăuţi - Suceava - Fălticeni - Iaşi. Potrivit reprezentanţilor centrului de pelerinaj, pelerinii vor vizita în prima zi mănăstirile Humor, Voroneţ, Moldoviţa şi Suceviţa (mănăstirile pictate din nordul ţării incluse în lista patrimoniului UNESCO), urmate de o scurtă vizită la atelierul de ceramică de la Marginea. Seara, credincioşii o vor petrece la Mănăstirea Putna, unde vor participa la sfintele slujbe premergătoare hramului. După participarea la Sf. Liturghie şi vizitarea împrejurimilor Mănăstirii Putna, pelerinii vor pleca spre Mănăstirea Bogdana şi Cetatea de Scaun a Sucevei, costul pelerinajului fiind de 200 de lei pentru un grup de 20 de pelerini, având inclus „transportul cu autocarul clasificat, cazare o noapte cu mic dejun inclus şi însoţitor de grup“.

Putna, prima ctitorie ştefaniană

Prima şi cea mai importantă ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, este cunoscută atât românilor din ţară şi străinătate, cât şi cetăţenilor străini care au avut de-a lungul vremii curiozitatea să descopere istoria îndepărtată şi izvoarele credinţei poporului român. Supranumită de Eminescu „Ierusalimul neamului românesc“, lăcaşul de cult se află la 33 km de Rădăuţi.

Lucrările de construcţie a lăcaşului de cult au început la 10 iulie 1466, după cucerirea cetăţii Chilia (1465), după cum spun hrisoavele vremii, biserica primind hramul de Adormirea Maicii Domnului (15 august). Trei ani mai târziu, în 1469, avea loc sfinţirea, ulterior fiind ridicate Casa Domnească (1473), chiliile, zidul de apărare cu turnurile aferente şi Turnul Tezaurului, lucrările finalizându-se în anul 1481. Ulterior, biserica este distrusă, în 1653, domnitorul Vasile Lupu poruncind refacerea bisericii, aceste lucrări fiind continuate de voievozii Gheorghe Ştefan şi Eustaţie Dabija. Singura clădire rămasă din vremea voievodului este Turnul Tezaurului, în el fiind adăpostite, în vremurile tulburi, odoarele acestui sfânt lăcaş.

Importante lucrări de restaurare a mai suferit între anii 1756-1760, dar şi între 1901-1902, aici regăsindu-se îngemănate mai multe elemente de arhitectură bizantină, gotică şi renascentistă. S-au mai făcut lucrări de restaurare în perioada 1961-1975. Aici sunt înmormântaţi Ştefan cel Mare, alături de două dintre doamnele domnitorului, dar şi Bogdan al III-lea şi Ştefăniţă Vodă.

Important centru cultural şi istoric

Mănăstirea a fost un important centru cultural, aici s-au copiat manuscrise şi au fost realizate miniaturi preţioase, de istoria sfintei mănăstiri fiind legate nume mari ale culturii române, precum Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Ioan Slavici, A. D. Xenopol, G. Dem. Teodorescu, Grigore Tocilescu, Dimitrie Gusti sau Ciprian Porumbescu, care nu o dată au participat la serbările Putnei şi au vorbit în scrierile lor despre frumuseţea şi trăirile sufleteşti în aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu.

Caracterul pronunţat cultural al mănăstirii este întărit şi de înfiinţarea, în anul 2005, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a Centrului de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare“ al Sfintei Mănăstiri Putna, sub egida căruia sunt publicate volume de mare însemnătate istorică, religioasă şi culturală, cât şi revista „Analele Putnei“, în paginile căreia apar studii, articole, note, însemnări, documente, recenzii şi note bibliografice. De asemenea, sub egida aceluiaşi centru  se desfăşoară „Colocviile Putnei“, simpozion internaţional de istorie la care participă anual, de douăsprezece ediţii, cercetători din numeroase ţări.

Mănăstirea deţine un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Pelerinaje în luna august

În luna august, Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al MMB organizează pelerinaje în Transcarpatica şi croazieră pe Dunăre (18-24 august), cu principale obiective vizitate: M-rea Tismana, Băile Herculane, mănăstirile Polovragi, Horezu şi Bistriţa, Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Curtea de Argeş, Lacul şi cascada Bâlea, precum şi o croazieră pe Dunăre.

În zilele de 25 şi 26 august este organizat un pelerinaj în zona Suceava - Vatra Dornei, care va cuprinde: M-rea „Sf. Ioan“, Cetatea de Scaun a Sucevei, mănăstirile Voroneţ, Humor, Tihuţa, Vatra Dornei, Secu, Neamţ, Cetatea Neamţ.

Un nou pelerinaj la Putna se va desfăşura în data de 29 august pe traseul Iaşi - Fălticeni - Gura Humorului - Vatra Moldoviţei - Rădăuţi - Mănăstirea Putna - Suceava - Iaşi.

Tot până la sfârşitul verii vor fi organizate pelerinaje de o zi la mănăstirile din Iaşi, precum şi la mănăstirile din împrejurimile Iaşului.

Informaţii suplimentare extrem de utile pot fi obţinute de la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al MMB din B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.14, Iaşi - 700064, România sau la numerele de telefon 0040. 232. 276. 907 şi Fax: 0040. 232.276.867 şi pe Internet: Email: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk; office@provitur.ro;

Web: www.centruldepelerinaj.ro; www.provitur.ro. 

Agenţia PROVITUR, parte integrantă a Compartimentului „Pelerinaje şi turism“ al MMB, oferă şi posibilitatea petrecerii concediului de odihnă atât la munte, cât şi pe litoral, venind în întâmpinarea clienţilor cu pachete turistice atractive.