Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfântului Cuvios Teofil, cel nebun pentru Hristos, au fost purtate aseară în procesiune pe străzile Sf. Andrei, Palat şi bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt. Pelerinajul a pornit de la Catedrala mitropolitană din Iaşi, în glasul clopotelor şi al toacei.

În faţă au mers tineri ascoreni îmbrăcaţi în costume naţionale, urmaţi de cei care purtau pe umeri prapuri, cruci şi felinare. La acest eveniment duhovnicesc s-au alăturat şi un grup de monahii de la mănăstirile Arhiepiscopiei Iaşilor care au ţinut în mâini lumânări aprinse. Au urmat cei 60 de slujitori ai sfântului altar, racla cu moaştele Sfântului Cuvios Teofil şi cea a Sfintei Cuvioase Parascheva.

În urma celor doi sfinţi au mers Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Antonie, Arhiepiscop de Borispil, IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, PS Corneliu Episcopul Huşilor, PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. Ieşenii au aşteptat trecerea precesiunii cu lumânări aprinse de o parte şi de alta a străzilor.

Sfintele moaşte, biruinţă asupra morţii

Pe parcursul pelerinajului s-au intonat troparele Sfinţilor Parascheva şi Teofil, dar şi alte cântări religioase. Pelerinii au căutat prin prezenţa lor să mărturisească faptul că cinstesc pe sfinţii lui Dumnezeu. De asemenea, oamenii şi-au manifestat evlavia pentru Sfânta Cuvioasă Parascheva, pomenită în fiecare an pe 14 octombrie în calendarul Bisericii Ortodoxe. Părintele Mihai Mărgineanu de la parohia Toma Cozma din Iaşi, unul dintre preoţii care s-au alăturat Procesiunii „Calea Sfinţilor“, ne-a mărturisit că pelerinajul „are rădăcini adânci în Sfânta Scriptură“. „Pelerinajul este o împreună-călătorie cu Dumnezeu. Cel care călătoreşte cu Dumnezeu nu se teme de nimic pentru că El este Cel care toate le împlineşte. Pelerinajul nu ţine de evlavia creştinilor din ultimele decenii, ci îşi are rădăcini adânci în Sfânta Scriptură. Să ne aducem aminte că părintele Avraam a călătorit cu Dumnezeu. Suntem într-o continuă călătorie cu Dumnezeu. Nu putem să ne rupem de Dumnezeu în calea şi călătoria vieţii acesteia. Suntem încărcaţi de sensuri şi înţelesuri pentru viaţa noastră atunci când călătorim împreună cu Dumnezeu. Pelerinajul pe care îl facem în seara aceasta împreună cu moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Teofil, cel nebun pentru Hristos, are o încărcătură aparte. Pelerinajul pe care îl organizează Biserica se aseamănă celui care se face în fiecare an în noaptea de Înviere, fiind o călătorie împreună cu morţii noştri. Pentru cei morţi în Hristos există doar înviere. Mărturie a puterii biruinţei asupra morţii ne stau sfintele moaşte. Biserica cinsteşte sfintele moaşte pentru a ne spori evlavia şi cunoştinţele noastre despre acei sfinţi care au trăit în smerenie. În sunetul clopotelor şi al celui de toacă, am călătorit cu moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Teofil. Noi însoţim moaştele, dar călătorim cu sfinţii. Această călătorie este un bun prilej de a înţelege faptul că Biserica ne cheamă pe toţi la pelerinaj. Clopotele catedralei au bătut pentru a-i chema pe toţi la pelerinaj. Ele au menirea de a arăta că pelerinajul nostru de pe pământ are ecouri cereşti. Toaca, care ne aduce aminte de răstignirea Mântuitorului, ne arată că pelerinajul este o călătorie a răstignirii“, a spus pr. Mihai Mărgineanu.

Pelerinajul „Calea Sfinţilor“ s-a încheiat la Catedrala mitropolitană din Iaşi, după ce moaştele Sfinţilor Parascheva şi Teofil au fost depuse în baldachinul din incinta sfântului lăcaş.

„Să avem bucuria reîntâlnirii şi pe pământ cu sfinţii“

Pelerinajul „Calea Sfinţilor“ a adunat şi în acest an o mare de suflete. Pe tot parcursul traseului stabilit, oameni de toate vârstele, mireni şi clerici, pelerini veniţi de departe, dar şi foarte mulţi ieşeni au aşteptat cu lumânări aprinse momentul trecerii moaştelor Sfintei Parascheva şi ale Cuviosului Teofil de la Kitaev, pentru a se alătura procesiunii.

Pretutindeni, oamenii sunt senini şi emană bucurie. Nimeni nu este singur, fiindcă pelerinajul înseamnă în primul rând o comuniune cu aproapele. Părinţi, ţinându-şi în braţe copilaşii, grupuri de studenţi sau elevi, vecini de bloc sau bătrâni stau aproape lipiţi unul de altul, înălţând împreună cântări sfinte. 

Părintele Mircea Irina din judeţul Suceava mărturiseşte: „Am venit la Sfânta Parascheva cu un gând înălţător, de a ne hrăni duhovniceşte, un gând de apropiere de puterea lui Dumnezeu, de puterea Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, a Sfântului Teofil de la Kitaev. Să avem bucuria reîntâlnirii şi pe pământ cu sfinţii pe care îi socotim mijlocitori, ajutători, primitori a ceea ce ne-am propus, mai ales că vrem să ajutăm din punct de vedere pastoral credincioşii care ne sunt în parohie, unde avem şi biserica în construcţie, să ne ajutăm şi familia, şi toate, cu ajutorul lui Dumnezeu, să le ducem la un bun sfârşit. Bunul Dumnezeu să ne ajute, cu rugăciunile Maicii Parascheva şi ale Sfântului Teofil, spre mântuire şi spre împlinirea celor de folos.“

„Nu-s vrednică de câte mi-a dat Sfânta Parascheva“

Doamna Olga Duna, contabilă în Cluj, a fost impresionată de frumuseţea pelerinajului şi a cântat tot drumul „Sfinte Dumnezeule“ şi troparul Cuvioasei Parascheva, cu lacrimi în ochi. Dânsa s-a închinat deja la sfintele moaşte. „Nu vă pot spune ce fior am simţit, aşa o putere, mai presus de fire, un curaj pe care numai sfinţii ni le pot da. Nu mai simţi oboseală când eşti în preajma Cuvioasei. Au fost situaţii în care am simţit efectiv ajutorul Sfintei. Fiica mea a reuşit să facă un seminar teologic şi Facultatea de Teologie, a fost foarte cuminte şi mi-a adus multe bucurii. Nu sunt în stare să-i mulţumesc Cuvioasei Parascheva pentru cât m-a ajutat. Nu-s vrednică de cât mi-a dat. M-am rugat să-mi vegheze în continuare copilaşii, şi cât îmi va da Dumnezeu sănătate, voi veni la dânsa.“

„Vin de mult timp la Sfânta şi obişnuiesc să particip şi la «Calea Sfinţilor» pentru că e tare frumos; atâţia oameni, preoţi, călugări, maici, copilaşi, toţi cu lumânări, parcă ar fi în noaptea de Înviere. Văd că Dumnezeu mi-a ajutat, dacă am venit şi m-am rugat. Şi cu atâta plecăm de acasă, doar cu credinţa, că uite cum sunt mâinile noastre de muncă...“, mi-a spus doamna Gabriela Stroia de 67 de ani din judeţul Galaţi.

„Pentru mine, Sfânta Parascheva e o mare sfântă, este puternică în rugăciune către Dumnezeu şi Maica Domnului. Am văzut minuni multe chiar în familia mea. Eu am avut o fată cu examene la facultate, a dat examenele şi unul l-a luat, iar altul nu l-a luat. Am venit apoi la Sfânta Cuvioasă şi când l-a dat din nou, l-a luat. O perioadă am  fost foarte bolnavă şi de când am început să vin la Ea (de vreo 10 ani), mă simt mult mai bine“, a afirmat doamna Mara Elena din judeţul Argeş.

„Calea Sfinţilor“ - o tradiţie veche de zeci de ani

Procesiunea „Calea Sfinţilor“ şi tradiţia aducerii la Iaşi cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva a unor sfinte moaşte şi relicve din străinătate datează încă din anul 1992, când la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a fost adus pentru închinarea credincioşilor din Moldova un fragment din lemnul Sfintei Cruci ce se păstrează la Mănăstirea Xiropotamu din Muntele Athos - Grecia.

În anul 1996, sute de mii de pelerini s-au putut închina la moaştele Sfântului Apostol Andrei, aduse din Patras, Grecia. În anul 2000, credincioşii din Iaşi s-au putut ruga la cinstitele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, păstrate la Livadia, Grecia. În 2001 a fost adus de la Volos Brâul Maicii Domnului, iar în 2002, moaştele Sfântului Ioan Casian de la Marsillia, Franţa. Un an mai târziu, în 2003, credincioşii s-au putut bucura de cinstirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a cărui raclă a fost adusă de la Tesalonic. În anul 2004, cu ocazia Anului omagial „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare - 500 de ani de nemurire“, a fost adus la Iaşi un fragment din lemnul Sfintei Cruci ce se păstrează la Mănăstirea Panaghia Soumela din Veria, Grecia. Tot din Veria, însă de la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, au fost aduse, în anul 2005, moaştele Sfântului Apostol Pavel.

Alături de moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, în anul 2006 au fost pentru procesiune în capitala Moldovei moaştele Sfântului Nectarie Taumaturgul, aduse din Eghina, Grecia. Pelerinii s-au putut închina şi ruga în anul 2007 şi la părticele din moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur, păstrate la Mănăstirea Varlaam din complexul Meteora.

Întrucât în anul 2008 s-au împlinit 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului Ierah Nifon, patriarhul Constantinopolului, în acel an, la Iaşi, cu prilejul hramului, au fost aduse spre închinare şi procesiune moaştele acestui sfânt. 2009 a fost „Anul comemorativ omagial al Sfântului Vasile cel Mare şi al Sfinţilor capadocieni“, şi, cu acest prilej, lângă racla cu moaştele Sfintei Parascheva au fost aşezate moaştele Sfântului Vasile cel Mare de la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ din vecinătate. În anul 2010, moaştele Sfântului Maxim Mărturisitorul au fost purtate în procesiune pe străzile Iaşului, fiind aduse de la Mănăstirea „Sfântul Pavel“ din Muntele Athos. Anul trecut, la sărbătoarea Ocrotitoarei Moldovei, la procesiunea „Calea Sfinţilor“ din Iaşi au fost aduse din Grecia moaştele Sfântului Policarp, episcopul Smirnei. (T.R.)