Citim în Cărţile lui Moise, în Numeri, că, atunci când fiii lui Israil au ieşit din Egipt, au cârtit: „Cine ne va hrăni cu carne? Căci ne aducem aminte de peştele pe care-l mâncam în Egipt în dar, de castraveţi şi de pepeni, de ceapă, de praz şi de usturoi; şi a ascultat Domnul cârtirea lor şi s-a aprins tare mânia Domnului şi a fost aprins între ei focul de la Domnul" (Num. 11:4,5,10,3).

Creştine, israilitenii care au cârtit îi preînchipuie pe acei creştini care preferă fericirea vremelnică fericirii veşnice şi cereşti, aşa cum israilitenii au preferat carnea egiptenească şi celelalte mâncăruri manei cereşti; de aceea s-a şi aprins mânia Domnului asupra lor, şi nu focul cel vremelnic, ci cel veşnic s-a aprins între ei. Vă spun vouă: „Nimeni din cei chemaţi nu va gusta din cina Mea". Creştine, înfricoşător este acest cuvânt, dar adevărat! Aşa se va întâmpla cu cei ce dispreţuiesc chemarea dumnezeiască.

(Sfântul Tihon din Zadonsk, Comoară duhovnicească, din lume adunată, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2008, p. 75)