De la ora 08:00 a avut loc Sfânta Liturghie în capela cimitirului bucureştean, iar de la ora 10:00 slujba de pomenire.

Slujba Parastasului a fost oficiată de un sobor de clerici din cadrul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti, condus de Pr. Cons. Patriarhal onorific Florin Şerbănescu.

În cuvântul său, el a făcut referire la contribuţia lui Mihai Eminescu la dezvoltarea limbii naţionale.

„Eminescu, dintre toţi cărturarii secolului al XIX-lea, ne-a lăsat o limbă română de o frumuseţe, mlădiere, valoare a cuvântului extraordinară. Este urmaşul diaconului Coresi, Sf. Ier. Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul şi alţii ca ei care sute de ani au trudit la mlădierea acestei limbi pe care noi astăzi o păstrăm ca pe un tezaur”. 

„Această dată a naşterii lui Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale constituie pentru noi un popas de adâncă reflecţie şi de căutare înlăuntrul nostru a resorturilor pentru a fi conştienţi ce suntem pe lumea aceasta ca popor, ce valori avem, ce nestemate am moştenit de la generaţiile de înaintaşi”, a mai spus Părintele Şerbănescu.

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (1850-1889), poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, a fost considerat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

A fost activ în societatea Junimea şi a lucrat ca redactor la Timpul. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.

Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902.

Mihai Eminescu a trecut la cele veșnice în data de 15 iunie 1889. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

sursa: basilica.ro