Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, alături de un sobor de preoți și diaconi, a săvârşit noaptea trecută la Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, Talpalari, Sfânta Liturghie urmată de slujba de pomenire pentru maica Siluana Vlad .

În cuvântul de învățătură, Preasfinția sa a adus în atenția credincioșilor prezenți modelul de viață creștină pe care maica Siluana Vlad îl propovăduia:

Viața credinciosului înseamnă bucurie, dar și o tensiune de luptă pentru ca să-și biruiască propriile delăsări și neputința trupului. „Vai mie”, spune Sfântul Apostol Pavel „că nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu îl voiesc”. Viața creștinului este un realism, pe de o parte, a vedea această lucrare a răului, pe de altă parte, a nădăjdui în puterea biruinței lui Hristos. Ne-a adunat astăzi împreună bucuria privegherii, dar și pomenirea maicii Siluana, pe care majoritatea ați cunoscut-o și ați iubit-o, pentru că aceste înțelesuri le-a trăit ea însăși cu onestitate, le-a împărtășit celorlalți și a împărtășit nădejdea și bucuria pe care Domnul a pus-o în inima sa. De aceea, ziua de astăzi, ca într-o sărbătoare, avem încredințarea că, precum atunci, dar și acum, maica Siluana este împreună cu noi și, așa cum atunci aducea fiecăruia o îmbărbătare, sau o mustrare sau o încurajare, așa și acum ne-am rugat și ne vom ruga ca cele nedesăvârșite ce vor fi rămas, prin rugăciunea noastră, prin mila Domnului să fie desăvârșite, astfel încât dorurile ei ce tind spre Dumnezeu să fie împlinite și totodată și dorurile noastre către Dumnezeu și nădejdea noastră să își afle malul, astfel încât să împlinim cuvântul pe care îl spunem cu luare aminte la fiecare slujbă, „pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm”.

Astăzi, 3 iunie, de la 11.00, va avea loc slujba Parastasului la mormântul Maicii Siluana, care se află la Mănăstirea Frumoasa din Iași.

Maica Siluana s-a născut în anul 1944. A studiat Filosofia la Universitatea din București. După absolvirea facultății, a predat filosofia ca preparator timp de un an, la Universitatea din Galați. A început să se implice alături de tineri în acţiuni sociale, iar după 1990 s-a implicat în fondarea Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Romani (ASCOR) din Galaţi. A intrat ca soră la Mănăstirea Buciumeni, în Arhiepiscopia Galațiului, apoi a mers la Mănăstirea Christiana din Bucureşti, la îndrumarea duhovnicului său. La mănăstire şi-a continuat activitatea caritabilă şi socială, desfăşurând activităţi de binefacere în rândul copiilor străzii şi oferind îndrumare tinerilor. În 2001 a primit tunderea în monahism, mutându-se la Mănăstirea Jitianu, lângă Craiova, iar cu binecuvântarea IPS Părinte Teofan, pe atunci Mitropolit al Olteniei, a fost înfiinţat Centrul de formare şi consiliere „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, care funcţionează până astăzi la Iaşi. Odată cu mutarea la Iași, în anul 2008, a înființat Mănăstirea „Sfântul Siluan Athonitul”.

În cadrul activităţilor de terapie şi consiliere desfășurate în cadrul centrului „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” pentru cei cu diferite probleme sufleteşti (dependenţe diverse, abuzuri, sindromul post-avort etc.), precum şi în cadrul seminariilor de formare desfăşurate în ţară şi în străinătate, Maica Siluana a lucrat neîncetat, cu răbdare și multă dăruire, pentru a-i ajuta și „vindeca” pe toți cei care îi cereau ajutorul.

În conferințele susținute, Maica Siluana a abordat teme precum: relațiile tinereții, treptele iubirii, familia în societatea de azi, sursa depresiei omului modern, cunoașterea de sine, viața duhovnicească și multe altele. I-a încurajat tot timpul pe cei prezenți la prelegerile ei, umplând până la refuz sălile de conferință și bibliotecile. Unul dintre cele mai emoționante momente a fost cel de la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși de la Iași din anul 2017, când Maica Siluana le-a spus deschis celor aproximativ 6000 de participanți: „Copiii mei dragi, vă rog, chemați numele Domnului și să știți că, dacă trec la cele veșnice, vă iau pe toți cu mine în rugăciunile mele! Vă iubesc! Să nu vă temeți de suferință, tinerețea doare! Și eu am suferit sufletește enorm când eram tânără. Acum, în sfârșit, mă odihnesc sufletește și sufăr trupește. Știți, copii, ce sunt ridurile? Sunt crăpăturile lutului prin care se vede frumusețea sufletului! Bucurie sfântă!”.