Slujba arhierească a fost una deosebită, săvârşită numai la lumina lumânărilor. Întrucât Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite unită cu Vecernia este săvârşită sub semnul pocăinţei, veşmintele preoţilor slujitori au fost de culoare neagră, cernite. Răspunsurile la strană au fost oferite de psalţii catedralei.

La final, în cuvântul rostit credincioşilor prezenţi, IPS Mitropolit Teofan a precizat care este rostul postului: „În vremea postului, Dumnezeu ne cheamă în ceas de seară să încercăm a ne rupe pentru câteva momente de năduful, agitaţia şi răutatea zilei şi de a fi mai aproape de El. Postul reprezintă esenţa vieţii duhovniceşti a omului de-a lungul întregului an, în care el este chemat să vieţuiască, chiar dacă în mod nedeplin, în ambianţa Împărăţiei Cerurilor. Postul este conştientizarea faptului că Dumnezeu nu ne doreşte să fim în afara raiului; de aceea şi duminica dinaintea Postului Mare este Duminica Izgonirii lui Adam din rai. Noi, prin strămoşul Adam, am ales şi alegem aproape în fiecare zi să fim în afara raiului, să fim între spini şi pălămidă. Postul are tocmai această raţiune de a fi, anume să-l conştientizeze pe om că starea firească a lui nu este în afara raiului, ci aproape de Creatorul său“.