Preotul care duce gratis copii surzi în tabăre implementează un schimb de experienţă cu cei auzitori

27 Iulie 2021 14:45 Arhiepiscopia Bucureştilor

„Copiii auzitori să cunoască lumea surzilor şi surzii să cunoască lumea lor”, explică părintele Mirel Ilie obiectivele schimbului de experienţă pe care intenţionează să-l organizeze în această vară.

Tocmai s-a întors dintr-o tabără organizată în Munţii Ciucaş pentru douăzeci şi cinci de copii surzi din Arhiepiscopia Bucureştilor, dar gândul lui se îndreaptă spre celelalte două serii care vor urma în perioada următoare şi care vor implica schimbul de experienţă menţionat.

„Încercăm să organizăm o tabără în Maramureş şi alta în Sălaj; tabere la care ne dorim să participe un număr egal de copii auzitori din zona respectivă. Astfel, fiecare va cunoaşte câte un pic din lumea celuilalt”.

„Ne dorim să împropriem valori din ţinutul lor, să vedem tradiţii pe care le au şi încercăm, în felul acesta, să dobândească un plus de valoare din punct de cultural”, a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica preotul comunităţii surzilor din Arhiepiscopia Bucureştilor.

Taberele organizate pentru copiii cu deficienţe de auz şi vorbire din eparhie au ajuns la a cincea ediţie. Denumirea „Cercetaşii munţilor” a fost stabilită de primii copii care au plecat în tabără alături de părintele Mirel Ilie.

„În momentul în care am vorbit cu ei despre ceea ce însemnă muntele, mi-au spus uimiţi: Tu chiar ai urcat pe munte? Emoţia cu care mă întrebau era născută dintr-o necunoaştere, pentru că ei nu experimentaseră aşa ceva. Şi m-au întrebat: Am putea merge împreună? Şi aşa le-am propus să mergem în tabără. Ei m-au întrebat dacă punem numele Cercetaşii munţilor”.

Taberele organizate pentru surzi au obiective mult mai practice decât cele dedicate copiilor fără deficienţe, ne spune părintele.

„Dacă un copil învaţă în tabără foarte multe lucruri la nivel de teorie, în ceea ce-l priveşte pe copilul surd, noi încercăm să le implementăm la nivel de practică, pentru că el trebuie să plece de acolo cu lecţia învăţată. Când pleacă acasă, el trebuie să aibă lecţia învăţată şi să ştie la ce-l poate ajuta în viaţă”.

Astfel, atelierele din tabără îmbină aspectele duhovniceşti cu cele practice.

„Poate într-o tabără de copii auzitori există un atelier de pictură. Pentru hipoacuzici încercăm să dezvoltăm altceva, chiar dacă unele lucruri par banale. Ei, în viaţă, se vor lovi de foarte multe neputinţe. Spre exemplu, vor trebui să-şi facă o schiţă a unui dulap pentru casă. Fapt pentru care noi aducem persoane specializate care îi învaţă astfel de lucruri: ce urmărim la un dulap, ce este important pentru meseriaşul care vede proiectul respectiv, schiţa noastră ce trebuie să cuprindă”.

„Avem şi ateliere prin care îi facem să înţeleagă cum se produce un anumit lucru. Avem un atelier de ţesut covoare, un atelier de olărit etc”.

Accentul în tabără este aşezat şi pe aspectele culturale, dar şi pe dezvoltarea sentimentelor naţionale.

„Încercăm să îmbinăm partea duhovnicească cu cele practice. Avem o seară de creaţie literară. Alegem o temă şi fiecare dintre ei trebuie să compună un eseu/poezie legată de munte, mamă, ţară etc. Încercăm să cultivăm şi identitatea naţională. Am realizat materiale pe înţelesul lor, am făcut o incursiune în istoria poporului român. Încercăm să dezvoltăm în mintea lor identitatea naţională care vedem că şi la noi la auzitori se perimă. O uităm, din păcate”.

Prima serie a taberei din acest an s-a desfăşurat în perioada 19-23 iulie şi a fost organizată în Munţii Ciucaş.

Sursa: basilica.ro

Ultimele din categorie