În prima sesiune de comunicări, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat: „Sfântul Cuvios Sofian de la Antim, mărturisitor al credinței într-un regim ateu, duhovnic isihast și pictor de biserici”.

În continuare, moderatorul sesiunii, părintele Constantin Coman, a invitat la recunoștință pentru Părintele Patriarh și deciziile luate în privința canonizărilor recente:

Cred că suntem cu toții datori să îndreptăm către Părintele Patriarh o adâncă recunoștință pentru că s-a făcut, într-un anume fel, receptor al sfatului de taină dumnezeiesc al Preasfintei Treimi. Noi credem și mărturisim că nimic nu se întâmplă în Biserică decât cu îndemn dumnezeiesc.

Acesta a continuat, afirmând că Părintele Patriarh Daniel a ascultat vocea poporului binecredincios din țara noastră:

În egală măsură, Părintele Patriarh s-a făcut receptor al glasului poporului binecredincios și a înfăptuit, cu hotărârea Sfântului Sinod, un act istoric, reparatoriu pentru Biserica noastră, biruind sfiala străbună a românilor, pentru că până în veacul al 20-lea noi n-am îndrăznit să trecem în calendar sfinți din neamul nostru, iar acum cei 16 sfinți cuvioși și preoți mărturisitori și cele 16 femei evlavioase, care urmează să fie proclamate anul viitor, țin în mare parte de vremurile apropiate nouă.

Mai departe, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a citit și mesajul Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, intitulat „Sfântul Sofian, icoana smereniei și a iubirii jertfelnice”.

La rândul său, Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din Patriarhia Antiohiei, a ținut prelegerea cu titlul „Abouna Sofian, om al luminii taborice”.

Cuvântul s-a referit la prezența Sfântului Sofian în Liban și Siria, în anii 70 ai secolului trecut:

Prezența Arhimandritului Sofian în Liban a avut un impact semnificativ asupra revitalizării vieții monahale a diverselor mănăstiri, și a atras atenția asupra rolului icoanei și a importanței acesteia în viața liturgică ortodoxă. Vizitele sale frecvente la Mănăstirea «Sfântul Iacob Persul» au fost o ocazia de a le învăța pe unele dintre călugărițe cum să picteze icoane, precum și tehnica desenării chipurilor sfinților și lustruirea lor cu lac.

Episcopul de Erzurum a subliniat impactul pe care a avut-o întâlnirea cu Sfântul Sofian pentru tinerii din regiune:

Întâlnirile sale cu tinerii din mișcarea tineretului ortodox au dat roade pe termen lung, deoarece mulți dintre cei care i-au urmărit convorbirile s-au adăugat Institutului Teologic «Sfântul Ioan Damaschin» din Balamand pentru a aprofunda studiul teologiei și al vieții spirituale. Unii dintre ei s-au alăturat chiar vieții monahale.

Sesiunea a avut și secțiune editorială. Cu această ocazie, s-au lansat volumele „Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim. Viața și învățăturile”, semnat de părintele arhimandrit Antipa Burghelea, viețuitor al Mănăstirii Antim, și „Predici și cuvântări” ale Sfântului Sofian, ambele apărute recent la Editura Basilica.

Ultimul vorbitor al primei sesiuni de comunicări a fost arhimandritul Mihail Stanciu, care a vorbit pe tema „Cuviosul Părinte Sofian Boghiu, mărturisitor și tămăduitor”:

A vorbi despre Părintele Sofian nu se poate face decât cu sfială, cu prețuire și recunoștință, cu atitudinea aceea inefabilă că nu putem surprinde decât vârful iceberg-ului, ținând cont de ceea ce Părintele Sofian a arătat în această lume. Prin toată activitatea sa, Părintele Sofian a dorit vindecarea oamenilor, chemarea lor la pocăință, unirea cu Dumnezeu și tămăduirea de patimi.