Preotul Ioan Negoiţă, condus pe ultimul drum

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a săvârșit vineri, 15 martie 2019, slujba de înmormântare a părintelui protopop Ioan Negoiță, la Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Păncești. Alături de ierarh, în rugăciune, au fost peste 100 de preoți și câteva sute de credincioși care au condus pe ultimul drum pe părintele Ioan, „ctitorul și întâiul protopop al Ținutului Sascutului și Zeletinului”.

 

Frumoasă, dificilă și înaltă demnitate este slujirea preoțească. Mai ales în aceste timpuri, când sacralitatea vieții se dorește a fi înăbușită sub marasmul unei societății fără identitate spirituală sau valori morale autentice. Preotul, păstrător, continuator și promotor al unei tradiții milenare, trebuie să facă față tuturor provocărilor vremurilor, nu atât pentru sine, cât pentru credincioșii încredințați lui spre păstorire prin Taina Hirotoniei. Și, fie copii, tineri sau vârstnici, are îndatorirea de a le deschide ochii minții și ai sufletului, de a-i educa și a-i face să înțeleagă, în măsura posibilităților, importanța însușirii valorile creștine în care s-a format neamul românesc. Așa că, nu poți spune că un preot a fost sau că va fi gospodar. Pentru că, dacă a fost, va rămâne și dincolo de mormânt. Iar comunitatea în care își desfășoară slujirea este cel mai bun barometru. Oamenii respectuoși, cu bun simț și credință, cu disponibilitate spre a dărui, sunt definiția reușitei unui păstor de suflete, care a știut ce are de făcut în timpul rânduit de Dumnezeu în această lume. Între aceștia rămâne înscris și numele preotului Ioan Negoiță, care în ultimii zece ani a activat și în calitate de protopop de Sascut, fiind primul protoiereu al tineri înființatei unități administrative bisericești din anul 2010, când IPS Arhiepiscop Ioachim a pus în practică o nouă strategie de organizare și funcționare eficientă a Eparhiei Romanului și Bacăului, inclusiv la nivelul celor șase protoierii.

Un om cumsecade, milostiv și doritor să ajute”

De altfel, așa cum avea să sublinieze ierarhul, Protoieria Sascut avea să devină, sub coordonarea preotului Ioan Negoiță, una dintre cele mai bine organizate protoierii. O unitate bisericească implicată în numeroase proiecte filantropice, culturale și educaționale, atât în zona Sascutului, unde funcționează Liceul Tehnologic ”J.M. Elias”, cât și Liceul Teologic ”Episcop Melchisedec” din Roman, sau chiar cu instituții de învățământ de dincolo de Prut. Preotul Ioan Negoiță a slujit toată viață în parohia Pâncești-Sascut. A fost hirotonit de vrednicul de pomenire ierarh Eftimie Luca, în anul 1985 și, de-a lungul a 34 de ani, și-a dedicat timpul misiunii sale. Căsătorit cu Sorina Georgeta, cu doi ani înainte de hirotonie, părintele Ioan avea să cunoască o bucurie aparte prin venirea pe lume a doi copii, Ioan și Petruța, băiatul devenind și el slujitor al Sfântului Altar. Din primul moment, până în ultima clipă, preotul Negoiță s-a implicat în viața Bisericii. ”Un om cumsecade, milostiv și doritor să ajute”, cum spuneau oamenii satului, care l-au iubit și apreciat pentru generozitatea și pentru disponibilitatea de a face binele. La slujbele bisericești ori în cadrul întâlnirilor cu preoții se dovedea a fi un om echilibrat și un căutător al păcii. Prefera dialogul des și insistent între cei aflați într-o ispită, până la o soluționare pașnică. Avea o tonalitate blândă și nu-ți era dat să-l vezi măcar o dată supărat de vreo situație. Nici vorbă de oameni. Format la Facultate de Teologie <<Andrei Șaguna>> din Sibiu, centru teologic de mare valoare, s-a străduit să pună în practică tot ceea ce a învățat de la părinții profesori”, a spus IPS Arhiepiscop Ioachim. „A fost un părinte spiritual de înaltă ținută, purtând povara păcatelor și a neputințelor celor pe care i-a spovedit. Și, oare, câți dintre fiii acestei parohii nu au fost botezați, cununați ori conduși pe ultimul drum de părintele Ioan?”, a întrebat retoric ierarhul Romanului și Bacăului.

Slujire de peste trei decenii în ţinutul Sascutului

Cuvintele Arhiepiscopului Romanului şi Bacăului au răsunat vineri, 15 martie, fiind ascultate cu lacrimi și durere de sutele de credincioși din zona Sascutului, care au ținut să fie părtaș la așezarea întru odihnă veșnică a preotului Ioan Negoiță. Dincoace și dincolo de zidurile bisericii, gândurile și referințele ierarhului au evocat imaginea deosebită a unui slujitor al Bisericii strămoșești. La ceas de despărțire vremelnică au fost prezenți și reprezentanți ai autorităților centrale, județene și locale, căci prin atitudinea și cuvântul său, protopopul de Sascut a știut să apropie oamenii. La prohodire, au luat parte și numeroși preoți din zonă și din alte locuri, precum și mulți copii și tineri. Și oare, cum putea lipsi vreun suflet de la această prematură despărțire, când preotul Ioan a cultivat credința și dragostea sfântă peste trei decenii? ”Părintele Ioan Negoiță a adus lumină și speranță în sufletele păstoriților săi. A fost 34 de ani un ostenitor pentru comunitatea aceasta. S-a dovedit un vector de unificare, comunicare și cuminecare, pentru preoții din această zonă, în majoritatea lor tineri. Părintele Ioan a fost unul dintre cei mai devotați și iscusiți preoți ai eparhiei noastre. Unul dintre cei mai buni și devotați colaboratori din Administrația eparhială”, a mai menționat IPS Ioachim, la finalul slujbei de înmormântare săvârșită în Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Pâncești Sascut. În cântările specifice Bisericii noastre, în lacrimile unei mame mângâiate de nădejdea unei vremelnice despărțiri de fiul său, a inimii zdrobite a presbiterei rămasă văduvă, și a unor copii înlăcrimați de durere, trupul neînsuflețit al preotului Ioan Negoiță a fost coborât în groapa săpată în apropierea sfântului locaș.

De la același autor

Ultimele din categorie