PS Ignatie: „Oamenii au nevoie să simtă că în inima noastră își găsesc odihnă și alinare!”

În Duminica a 25-a după Rusalii, Biserica „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din orașul Năsăud, județul Bistrița Năsăud, a fost sfinţită de către IPS Părinte Mitropolit Andrei şi de către PS Părinte Episcop Ignatie. Predica pericopei evanghelice citite a fost adresată de către Episcopul Huşilor.

Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Ardealului, împreună cu Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, a târnosit în Duminica a 25-a după Rusalii (n.r. duminică, 15 noiembrie 2020) Biserica „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din orașul Năsăud, județul Bistrița Năsăud. Potrivit site-ului Eparhiei Huşilor, cu acest prilej, Episcopul Huşilor a adresat un cuvânt celor prezenţi în care a explicat parabola samarineanului milostiv: „Pericopa evanghelică ne învață un lucru esențial: modul de a ne raporta la toți cei care sunt în suferință, la toți cei care au nevoie de dragostea noastră. Parabola Samarineanului milostiv ne grăiește despre atenția, sensibilitatea și gingășia avute de acesta față de cel care avea demnitatea pierdută. Hristos, prin această parabolă, vrea să ne sensibilizeze, să ne deschidă sufletul și inima, învățându-ne că aproapele nostru este cel pe care îl considerăm ca fiind departele nostru. Nu este un paradox. Pilda ne transmite cu asupră de măsură acest adevăr. Cel care a fost victima oamenilor răi a fost jefuit și i-au fost luate hainele – probabil era un om sărac, încât tâlharii nu aveau ce altceva să ia de la el – și a fost lăsat pe buza prăpastiei morții. Pe calea aceea a trecut un preot care, din păcate, nu a avut vreme. Nu l-a sensibilizat suferința celui care era pe marginea drumului și avea nevoie imperioasă de ajutorul lui. A trecut și un levit, dar nici acesta, în graba și neatenția lui, nu a reușit să își facă puțin răgaz, să se oprească în dreptul celui tâlhărit. Este foarte interesant că Domnul Hristos nu le reproșează nimic celor doi. În parabolă nu ni se spune că atitudinea lor este una reprobabilă. Intuim noi, în comparație cu ce a făcut samarineanul”. De asemenea, Preasfinția Sa a afirmat că dragostea autentică se concretizează în atenția pe care o acordăm celorlalți: „Nu este suficient să iubim, dacă nu suntem atenți. Nu putem spune că cei doi, care au trecut nepăsători, prea acaparați de propriile griji și planuri, nu îl iubeau pe cel aflat la marginea drumului. Erau de același neam. Nu au reușit însă să fie atenți. Dragostea, dacă nu este atentă, nu este deplină, autentică. Câtă nevoie au oamenii să simtă că inima noastră este ca un han în care își găsesc odihnă și alinare! La începutul Postului Nașterii Domnului, Hristos ne cere să fim ca El, Cel care a venit din cer și ne-a căutat pe noi, oamenii. A căutat firea umană, tâlhărită de păcat și de diavol, și a asumat-o în Ipostasul Său dumnezeiesc, ca să ne îndumnezeiască”.

Citește alte articole despre: slujbă, slujire, credinţa, Bistrița, sfințire, biserică

De la același autor

Ultimele din categorie