Evenimentul a avut loc la „Eternitatea”, primul și cel mai mare cimitir municipal ieșean, cu o istorie de peste 150 de ani și sute de personalități înhumate în perimetrul său. Pe lângă slujba de binecuvântare a monumentului a fost săvârșită și o slujbă de parastas la mormântul familiei marelui scriitor și om politic român.

În omilia sa, ierarhul a evidenţiat mai întâi câteva aspecte relevante din punct de vedere istoric și cultural, legate de personalitatea lui Mihail Kogălniceanu, apoi a subliniat importanța acestei zile pentru întreaga comunitate ieșeană:

„Mihail Kogălniceanu a fost om politic și de cultură, dar mai ales a fost îndrumător de oameni, pe deplin însuflețit de urmărirea binelui acestui popor. De aceea, mă bucur că astăzi suntem împreună cu toții ca să marcăm acest moment, această pagină de istorie pe care o avem în față și pe care suntem chemați să o continuăm, să o înțelegem ca moștenire, să ne-o asumăm și să ne bucurăm de ea. O pagină de istorie care ne cheamă și pe noi, românii, să ne regăsim în gând de unire unii cu alții, în gând de slujire unii altora, ne cheamă să înfăptuim pe cât ne stă în putere, în fața tuturor provocărilor pe care le întâmpinăm astăzi, gândul acesta – ca țara să ne afle uniți. «De câte ori am voit să vă adun după cum adună pasărea puii săi sub aripi», spunea Mântuitorul pe Muntele Măslinilor. Tot așa caută Dumnezeu ca în fiecare neam să prindă putere acest gând al unității de neam și de credință care este atât de plăcut Lui. Pilda marelui om politic și cărturar Mihail Kogălniceanu ne este astăzi spre descoperire ca să putem să o urmăm. Nu evocăm astăzi doar numele și personalitatea sa, ci ne și rugăm pentru el, mulțumind tuturor celor care au făcut posibil acest moment de adevărată prăznuire, îmbogățindu-ne prin această pomenire și rugându-ne Domnului ca și pe el, și pe noi, să ne curățe de tot ceea ce este umbră în suflete, spre a deveni mai puternici în împlinirea gândurilor celor bune”.

Inițiativa restaurării monumentului ridicat în cinstea lui Mihail Kogălniceanu a aparținut Ateneului Național din Iași, care prin directorul său, domnul Andrei Apreotesei, a întreprins toate demersurile necesare pentru ca lucrările să fie executate conform standardelor și finalizate până la începutul acestei luni.

„În contextul declarării, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a anuIui 2021 ca «An comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor», avem un proiect mai amplu, care vizează restaurarea mormintelor-monumente istorice ale personalităților trecutului nostru, înmormântate la Cimitirul Eternitatea. Cel de-al șaselea mormânt restaurat în acest an este acesta – al lui Mihail Kogălniceanu – însă vor urma, bineînțeles, și altele. Lucrările au fost realizate de către artistul ieșean Ciprian Stratulat, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași și al Direcției Județene pentru Cultură Iași și finanțate de Asociația Junimea XXI, prin domnul Vergil Darie, căruia îi mulțumim pe această cale”, ne-a transmis d-l Gheorghiță Rusu-Persic reprezentantul departamentului media al Ateneului Național din Iași.

Răspunsurile la slujbă au fost date de Corul Marii Uniri al Ateneului Național din Iași, iar muzica militară a fost intonată de Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” – Iași.

La eveniment au participat d-l Liviu Brătescu, secretar de stat în Ministerul Culturii, d-l Costel Alexe preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, d-l Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași, d-l acad. Bogdan C. Simonescu, vicepreședinte al Academiei Române și alți reprezentanți ai instituțiilor publice și de învățământ din Iași. După slujbă au fost rostite numeroase alocuțiuni ale autorităților locale și centrale, urmate de o ceremonie de depunere de coroane din partea reprezentanților instituțiilor publice, dar și ai muzeelor, scolilor și asociațiilor care poartă numele lui Mihail Kogălniceanu.

O viață întreagă în slujba poporului român

Mihail Kogălniceanu a fost un adevărat simbol al generației făuritorilor României moderne. Avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, a ocupat funcția de prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I.

A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale, lucrând fără încetare la scopul principal al activității sale politice: unirea Principatelor Române - Moldova și Țara Românească - într-un singur stat și obținerea independenței țării și recunoașterea ei internațională.

Mihail Kogălniceanu a trecut la cele veșnice în ziua de 1 iulie 1891, pe când se afla la Paris, în timpul unei operații și a fost înmormântat la Cimitirul ieșean „Eternitatea”.