Redactorul coordonator al revistei ieșene „Teologie și Viață”, notat cu „Excelent” la susținerea tezei de doctorat

27 Februarie 2020 17:47 Tudorel Rusu Arhiepiscopia Iaşilor

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi şi-a completat lista doctorilor în domeniu cu încă un nume. Este vorba despre Gabriel-Alin Piștea, redactorul coordonator al revistei „Teologie și Viață” și al revistei „Candela Moldovei”, ambele publicații ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Candidatul a prezentat în susținere publică teza cu titlul „Sărbătoarea Botezului Domnului - Perspectivă istorică. Elemente de teologie și de spiritualitate liturgică”.

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi a găzduit marți, 25 februarie 2020, un eveniment academic prilejuit de susținerea în ședință publică a tezei de doctorat „Sărbătoarea Botezului Domnului - Perspectivă istorică. Elemente de teologie și de spiritualitate liturgică”. Autorul este Gabriel-Alin Piștea, redactorul coordonator al revistei de gândire și spiritualitate creștină „Teologie și Viață” și al revistei „Candela Moldovei”, ambele publicații ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Susținerea publică, ce a avut loc în Sala Profesori, s-a bucurat de prezenţa unui public numeros, format din profesori universitari, doctoranzi, preoţi, monahi, specialişti din diferite domenii de activitate. Coordonatorul ştiinţific al cercetării doctorale a fost pr. prof. univ. dr. Viorel Sava de la facultatea de teologie ieşeană, iar comisia de doctorat a avut următoarea componenţă: preşedinte - pr. prof. univ. dr. Petre Semen de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, referenţi - pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu de la Universitatea „Babeş Bolyai“ din Cluj-Napoca, arhim. prof. univ. dr. Cristian (Teofil) Tia, tot de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, şi conf. univ. dr. pr. Alexăndrel Barnea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi.

„Cele două sărbători apar ca un drum parcurs de neofit din baptisteriu spre împărtășire, adică de la Botez spre Euharistie sau de la Epifanie la Înviere”

Una dintre concluziile tezei de doctorat a fost aceea că omiliile sau imnele Părinților Bisericii dedicate sărbătorii Epifaniei au statutul de surse ale imnografiei acestui praznic: „Între aceste scrieri și cântările din cadrul slujbelor sărbătorii Epifaniei am găsit numeroase asemănări tematice, semn că imnografia unui praznic reprezintă omiliile Părinților în versuri. Multe dintre aceste imne sau predici ar putea, cu ușurință, să fie așezate printre cântările din cărțile de cult. Concluzia la care am ajuns, în urma acestei analize, care ocupă peste o sută de pagini din cuprinsul lucrării de față, a fost aceea că omiliile sau imnele au condus la nașterea imnografiei sărbătorii Botezului Domnului”.

O altă concluzie prezentată de candidat a fost aceea care se referă la însemnătatea sărbătorii Botezului Domnului, văzut ca al treilea praznic ca importanță din iconomia anului liturgic, după Paște și Rusalii: „O altă mărturie care întărește ipoteza despre importanța praznicului Botezului Domnului o formează asemănarea tematică și tipiconală a perioadei de înainteprăznuire a praznicului Botezului cu cea a Săptămânii Mari. Perioada de înainte-serbare a Botezului, 2-5 ianuarie, este modelată, din punct de vedere tematic și tipiconal, după structura Săptămânii Pătimirilor. Ambele perioade pot fi numite «Săptămâni Mari», deoarece structura lor liturgică este asemănătoare, culminând cu Ceasurile Împărătești săvârșite vinerea și cu Liturghia unită cu Vecernia de sâmbătă. Deși zilele de înainteprăznuire a Epifaniei sunt mai puține decât cele din Săptămâna Pătimirilor, totuși cântările de la Canoane au fost condensate pentru ca, atât numărul lor, cât și tematicile, să se potrivească cu cele din Săptămâna Mare a Pătimirilor. Canoanele de la Pavecernița zilelor de 2-5 ianuarie au aceleași acrostihuri cu cele din zilele Săptămânii Mari, iar imnografia lor este permanent fidelă cu imnografia Săptămânii Mari, dezvoltând în paralel tematici precum Adam cel sărăcit și Adam care oferă bogăția dumnezeirii, evoluția duhovnicească a omului de la un act mântuitor la altul, gândirea ucigașă a lui Irod și gândirea ucigașă a iudeilor din timpul răstignirii, luminarea prin Botez și împărtășirea de Hristos la Cină, spălarea în Iordan sau botezul credincioșilor și spălarea picioarelor ucenicilor, frica Sfântului Ioan în antiteză cu îndrăzneala lui Iuda, taina botezului și taina morții, Duhul și apa de la Botez și giulgiul și mormântul de la Răstignire, ca elemente mântuitoare, apa Botezului și coasta împunsă, intrarea Domnului în apa Iordanului și intrarea în mormânt reprezentând sfințirea acestor două locuri, din care ne-a izvorât viața veșnică. Cele două sărbători apar ca un drum parcurs de neofit din baptisteriu spre împărtășire, adică de la Botez spre Euharistie, sau de la Epifanie la Înviere”.

La finalul şedinţei, după sesiunea de întrebări și deliberare, membrii comisiei i-au acordat lui Gabriel-Alin Piștea titlul de Doctor în Teologie, având calificativul „Excelent”, apreciind lucrarea conștiincios alcătuită, cu informații consistente, care evidențiază profesionalism, competență și originalitate.

Înainte de a primi titlul de Doctor în Teologie, candidatul a depus jurământul de credinţă în paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi.

De la același autor

Ultimele din categorie