Să învățăm și iar să învățăm Istoria noastră

Prezentare de carte

Să învățăm și iar să învățăm Istoria noastră

De ce rețin cartea în sufletul meu? Pentru că volumul cuprinde un exercițiu de admirație către o lume apusă, la a cărei apunere lumea civilizată nu doar că nu a întreprins nimic, ci i-au și grăbit stingerea. Oameni, locuri, obiceiuri, sentimente, emoții... Pierite toate.

Sunt dinaintea unei lucrări care m-a emoționat: Vicu Merlan și Moshe Groper au publicat „Contribuții monografice asupra comunității evreiești din târgurile Huși, Răducăneni și Drânceni” (Iași, 2021, 224 pg.). Un volum ca un Kadiș de lumină, o reamintire a unei istorii de care ne temem tare să o asumăm de parcă, dacă am uita-o, am vindeca. Nicidecum. Astfel de cărți sunt scrise și să asumăm reziliența culturală a iertării și asumării unei vindecări interne. Un arheolog ce a străbătut mult până la acest nivel de cunoaștere istorică și asumare – mă refer la Vicu Merlan – și un pelerin iudeu – mă refer la Profesorul Moshe Groper – dinspre Botoșani la Ierusalim și înapoi la Iași, via Liverpool –, au așezat în pagină viața unei comunități evreiești de mare amplitudine spirituală. Moldova aceea pe care nu o vom mai trăi și în care, din nefericire, drama Holocaustului a sesizat neputința noastră de a fi creștini până în adânc.

Cei doi ni se prezintă – Argument, pp. 7-10 – și capeți încredere că, într-adevăr, cei doi nu au scris doar o carte ci o Cântare a Cântărilor după cei plecați, vii încă în memorie și reconfirmați în viața localităților asumate de cercetare tocmai de ei, oamenii aceștia de ispravă. Ce aflăm din cercetarea lor: Cap. I. Istoricul Cercetării (geografie, arheologie și istorie, pp. 13-20); Cap. II. Cadrul Natural (poziție, limite geografice, relief, climă, apele de suprafață, izvoarele minerale, răspândirea habitatelor, căile de comunicații, poșta, pp. 21-50); Cap. III. Populația târgurilor Huși, Drânceni și Răducăneni (împărțirea administrativă a județului Fălciu, populația Depresiunii Hușilor, evoluția numerică a comunei Răducăneni, Târgul Răducăneni și împrejurimile lui,, Târgul Drâncenilor, pp. 51-92); Cap. IV. Aspecte economice (evoluția economică a comunităților din târgurilor Huși, Drânceni și Răducăneni la sfârșitul secolului al XIX-lea, Economia Hușului (început sec. XX -1945) și a comunei Răducăneni (sfârșit sec. XIX-lea până în 1945, pp. 93-126); Cap. V. Aspecte etnografice (datini obiceiuri) (Nașterea, nunta, înmormântarea, pp. 127-139); Cap. VI. Aspecte culturale (Manifestări artistice și culturale, pp. 140-151); Cap. VII. Școala (Evoluția școlii, pp. 152-157); Cap. VIII. Aspecte religioase (Religia și spiritualitatea, pp. 158-177); Cap. IX. Asistența medicală (Asistența medicală din cele trei târguri, pp. 178-191); Cap. X. Primăria și administrația (Primăria și atribuțiile acesteia, pp. 192-197); Cap. XI. Aspecte politice și militare (Principalele evenimente militare și politice, pp. 192-197) și Cap. XII: Justiția (pp. 213-214) precum și un scurt text, În loc de încheiere (pp. 215-216) care ne conferă, încă o dată, măsura măsurii în care autorii știu să-și așeze lucrarea. Bibliografia (pp 218-223) întregește, alături de iconologia cărții, munca de „laborator în cercetare” pe care cei doi au întreprins-o.

De ce rețin cartea în sufletul meu? Pentru că volumul cuprinde un exercițiu de admirație către o lume apusă, la a cărei apunere lumea civilizată nu doar că nu a întreprins nimic, ci i-au și grăbit stingerea. Oameni, locuri, obiceiuri, sentimente, emoții... Pierite toate. Dar asupra cărora, odihnindu-se cei doi autori, Profesorii Vicu Merlan și Moshe Groper, ne-au readus-o la îndemână. Imaginea târgurilor Moldovei de până mai ieri, amploarea rănirii lor și populației evreiești ce asumau și trăiau în ariile cercetate de către cei doi mi-aduc aminte că, uneori, suntem datori mai mult decât cu o lacrimă festivistă Țării și Oamenilor ei. Indiferent de etnie sau confesiune ori religie.

Sursa: tribuna.ro

Citește despre: