Să învățăm și iar să învățăm Istoria noastră
De ce rețin cartea în sufletul meu? Pentru că volumul cuprinde un exercițiu de admirație către o lume apusă, la a cărei apunere lumea civilizată nu doar că nu a întreprins nimic, ci i-au și grăbit stingerea. Oameni, locuri, obiceiuri, sentimente, emoții... Pierite toate.
Sunt dinaintea unei lucrări care m-a emoționat: Vicu Merlan și Moshe Groper au publicat „Contribuții monografice asupra comunității evreiești din târgurile Huși, Răducăneni și Drânceni” (Iași, 2021, 224 pg.). Un volum ca un Kadiș de lumină, o reamintire a unei istorii de care ne temem tare să o asumăm de parcă, dacă am uita-o, am vindeca. Nicidecum. Astfel de cărți sunt scrise și să asumăm reziliența culturală a iertării și asumării unei vindecări interne. Un arheolog ce a străbătut mult până la acest nivel de cunoaștere istorică și asumare – mă refer la Vicu Merlan – și un pelerin iudeu – mă refer la Profesorul Moshe Groper – dinspre Botoșani la Ierusalim și înapoi la Iași, via Liverpool –, au așezat în pagină viața unei comunități evreiești de mare amplitudine spirituală. Moldova aceea pe care nu o vom mai trăi și în care, din nefericire, drama Holocaustului a sesizat neputința noastră de a fi creștini până în adânc.
Cei doi ni se prezintă – Argument, pp. 7-10 – și capeți încredere că, într-adevăr, cei doi nu au scris doar o carte ci o Cântare a Cântărilor după cei plecați, vii încă în memorie și reconfirmați în viața localităților asumate de cercetare tocmai de ei, oamenii aceștia de ispravă. Ce aflăm din cercetarea lor: Cap. I. Istoricul Cercetării (geografie, arheologie și istorie, pp. 13-20); Cap. II. Cadrul Natural (poziție, limite geografice, relief, climă, apele de suprafață, izvoarele minerale, răspândirea habitatelor, căile de comunicații, poșta, pp. 21-50); Cap. III. Populația târgurilor Huși, Drânceni și Răducăneni (împărțirea administrativă a județului Fălciu, populația Depresiunii Hușilor, evoluția numerică a comunei Răducăneni, Târgul Răducăneni și împrejurimile lui,, Târgul Drâncenilor, pp. 51-92); Cap. IV. Aspecte economice (evoluția economică a comunităților din târgurilor Huși, Drânceni și Răducăneni la sfârșitul secolului al XIX-lea, Economia Hușului (început sec. XX -1945) și a comunei Răducăneni (sfârșit sec. XIX-lea până în 1945, pp. 93-126); Cap. V. Aspecte etnografice (datini obiceiuri) (Nașterea, nunta, înmormântarea, pp. 127-139); Cap. VI. Aspecte culturale (Manifestări artistice și culturale, pp. 140-151); Cap. VII. Școala (Evoluția școlii, pp. 152-157); Cap. VIII. Aspecte religioase (Religia și spiritualitatea, pp. 158-177); Cap. IX. Asistența medicală (Asistența medicală din cele trei târguri, pp. 178-191); Cap. X. Primăria și administrația (Primăria și atribuțiile acesteia, pp. 192-197); Cap. XI. Aspecte politice și militare (Principalele evenimente militare și politice, pp. 192-197) și Cap. XII: Justiția (pp. 213-214) precum și un scurt text, În loc de încheiere (pp. 215-216) care ne conferă, încă o dată, măsura măsurii în care autorii știu să-și așeze lucrarea. Bibliografia (pp 218-223) întregește, alături de iconologia cărții, munca de „laborator în cercetare” pe care cei doi au întreprins-o.
De ce rețin cartea în sufletul meu? Pentru că volumul cuprinde un exercițiu de admirație către o lume apusă, la a cărei apunere lumea civilizată nu doar că nu a întreprins nimic, ci i-au și grăbit stingerea. Oameni, locuri, obiceiuri, sentimente, emoții... Pierite toate. Dar asupra cărora, odihnindu-se cei doi autori, Profesorii Vicu Merlan și Moshe Groper, ne-au readus-o la îndemână. Imaginea târgurilor Moldovei de până mai ieri, amploarea rănirii lor și populației evreiești ce asumau și trăiau în ariile cercetate de către cei doi mi-aduc aminte că, uneori, suntem datori mai mult decât cu o lacrimă festivistă Țării și Oamenilor ei. Indiferent de etnie sau confesiune ori religie.
Sursa: tribuna.ro
Despre Sfânta Parascheva, altfel
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro