Și eu am crescut mințit

de viețile celorlalți.

Că viața e ceea ce te smulge în zori 

din pat

ca să te târască pănă seara

cât mai departe de sensul ei...

Și eu am luat în creier și-n măruntaie

minciuna asta,

am devenit parte din ea

și am trăit

împărțind-o cu ceilalți...

Dar într-o zi,

intrând într-o biserică,

am putut vedea minciuna

din afara ei...

Și am văzut 

că e un balaur 

cât lumea de mare

cu tot atâtea capete 

câți oameni pe pământ

și că Hristos

e rana lui de moarte...

Că poți fi parte din balaur

cu capul tău

sau parte din rana lui

cu inima ta...

Că oricine cheamă Numele lui Iisus

mărește în inima lui

rana de moarte

a minciunii...

Și că un creștin e

un om a cărui viață

a încetat

să-i mintă pe ceilalți...