40% dintre români suferă de hipertensiune arterială

Dr. Maria Dorobanțu, președintele Societății Române de Hipertensiune, a declarat sâmbătă, că 40% dintre români suferă de hipertensiune arterială iar cei mai mulți dintre aceștia nici nu știu că au această boală, prin urmare, nu se tratează.

"40% dintre români au hipertensiune arterială. Este în media europeană, dar după vârsta de 60 de ani, chiar crește. E destul de mult. Problema este că e un procent totuși mare, iar oamenii nu au grijă de ei. Mănâncă prea sărat, nu fac mișcare, sunt, majoritatea supraponderali sau chiar obezi și o parte dintre ei moștenesc un teren, care predispune la hipertensiune. Este și această variantă", a precizat dr. Maria Dorobanțu, prezentă la Congresul de Nefrologie, care se încheie sâmbătă, la Sibiu.

Foarte mulți români hipertensivi nu știu că au această boală, deci nu merg la medic sau, dacă află că sunt bolnavi, iau tratament o scurtă perioadă de timp, a mai precizat președintele Societății Române de Hipertensiune.

"Partea mai proastă este că foarte mulți nici nu știu că au hipertensiune arterială și nu se tratează sau dacă află că au hipertensiune arterială, se tratează numai o scurtă perioadă de timp, după care, scăzând tensiunea, consideră că s-au vindecat. Nu se vindecă. Această formă de boală, hipertensiunea esențială, cum se numește, este o boală care trebuie tratată permanent, cu mai multe sau mai puține doctorii. Asta depinde și dacă oamenii înțeleg să țină și un regim alimentar", arată dr. Maria Dorobanțu.

Aceasta atrage atenția asupra riscului de a face hipertensiune, în cazul bolnavilor de rinichi și a diabeticilor.

"Când au și boală de rinichi, riscul de a face hipertensiune este și mai mare. Dacă au și diabet, poate să aibă până la 80 % dintre diabetici, poate să aibă hipertensiune. Problema este că, din păcate, hipertensiunea și diabetul și boala de rinichi își dau mâna ca să facă complicații cerebrale, să facă accidente vasculare, să facă infarct de miocard, etc", spune dr. Maria Dorobanțu.

Hipertensiunea arterială este o boală care îi poate afecta și pe adolescenții care nu mănâncă sănătos și nu fac sport.

"Aici trebuie umblat la segmentul acesta de copilărie și adolescență, pentru că, după aceea, schimbările sunt și mai greu de făcut. Da (n.r. poate să apară hipertensiunea arterială și la un adolescent cu un regim de viață nesănătos). La cei cu hipertensiune, sigur scade media de vârstă, pentru că fac complicații", a precizat dr. Maria Dorobanțu, președintele Societății Române de Hipertensiune.

Societatea Română de Hipertensiune va organiza un curs de educare a medicilor, asistentelor medicale și a unui grup de pacienți, după ce medicii au constat că doar un sfert din pacienții români diagnosticați cu hipertensiune arterială au valori controlate, restul, fie nu iau medicamentele corect, fie nu le iau tot timpul.

"O să facem un curs de educare nu numai a doctorilor, ci și a asistentelor medicale și un grup de pacienți. Dintre cei care sunt tratați, numai un sfert au valori controlate sub tratament, restul, nu. Degeaba iau tratament, dacă nu îl iau corect sau nu îl iau tot timpul", a anunțat dr. Maria Dorobanțu.

Ultimele statistici arată că în România, 62% din decesele înregistrate sunt cauzate de boala cardiovasculară. Doi din trei români mor de afecțiuni cardiovasculare, dintre care cea mai frecvent întâlnită este hipertensiunea arterială

*****

Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută de asemenea sub numele de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este o boală  caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicată face  ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine.

Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contacției mușchiului cardiac) și presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac). Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în cavitățile inimii se poate realiza fie prin metode directe, foarte rar și numai în anumite cazuri deoarece necesită introducerea în vasele sanguine a unei sonde, fie, cel mai frecvent, printr-o metodă indirectă, măsurând tensiunea pereților arteriali cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. În perioada de repaus, presiunea arterială normală se încadrează între 100–140 mmHg în cazul presiunii arteriale sistolice (limita superioară) și 60–90 mmHg în cazul presiunii arteriale diastolice (limita inferioară). Presiunea arterială ridicată se identifică cu valori persistente ale presiunii arteriale egale cu sau mai mari de 140/90 mmHg.

Hipertensiunea arterială este clasificată fie ca hipertensiune arterială primară (esențială) sau hipertensiune arterială secundară. Circa 90–95% din cazuri fac parte din categoria „hipertensiunii arteriale primare”, ceea ce înseamnă presiune arterială crescută fără a avea la bază o cauză medicală evidentă. Alte afecțiuni la nivelul rinichilor, arterelor, inimii sau sistemului endocrin determină restul de 5–10% din cazuri (hipertensiune arterială secundară).

Hipertensiunea arterială este un  major pentru cazurile de atac de cord (infarct miocardic), insuficiență cardiacă, anevrisme ale arterelor (de exemplu, anevrism aortic), boală arterială periferică și este cauza bolilor renale cronice. Chiar și o creștere moderată a valorilor tensiunii arteriale este asociată cu o speranță de viață mai redusă. Modificarea obiceiurilor alimentare și a stilului de viață pot aduce ameliorări, ținând sub control presiunea arterială, și pot reduce riscurile asociate cu complicații ale stării de sănătate. Cu toate acestea, tratamentul medicamentos este deseori necesar pentru persoanele la care schimbarea stilului de viață nu are efectul dorit sau este o condiție insuficientă.

În anul 2004, Societatea Britanică de Hipertensiune a propus următoarele modificări ale stilului de viață, în conformitate cu indicațiile specificate în anul 2002 în cadrul Programului Național American de Educație asupra Hipertensiunii pentru prevenirea primară a hipertensiunii:

  • Menținerea unei greutăți corporale normale (de ex. un indice de masă corporală de 20–25 kg/m2).
  • Reducerea consumului de sodiu din alimentație la <100 mmol/zi (<6 g de sare de bucătărie sau <2,4 g de sodiu pe zi).
  • Practicarea cu regularitate a unei activități aerobice cum este mersul alert (≥30 min pe zi, în majoritatea zilelor săptămânii).
  • Limitarea consumului de alcool la cel mult 3 porții pe zi în cazul bărbaților și cel mult 2 porții pe zi în cazul femeilor.
  • Adoptarea unui regim alimentar bogat în fructe și legume (cel puțin cinci porții pe zi).

Modificarea eficientă a stilului de viață poate scădea tensiunea arterială în aceeași măsură cu un medicament antihipertensiv iar combinarea mai multor modificări ale stilului de viață pot duce la rezultate chiar mai bune.

De la același autor

Ultimele din categorie