Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, la Paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”
Cu prilejul zilei de prăznuire a Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat la apostolat, Ocrotitorul României, precum și a Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, 30 noiembrie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a slujit în Paraclisul Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.
Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie alături de un sobor de preoți și diaconi, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, arhim. Serafim Grigoraș, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, și pr. Ionel Constantin Maloș, protoiereu de Rădăuți.
La momentul rânduit, tânărul teolog Ilaș Andrei Ciprian, referent al Cancelariei Protopopiatului Rădăuți, a fost hirotonit întru diacon.
Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale.
În cuvântul de învățătură, publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a consemnat mărturiile evangheliștilor despre chemarea la apostolat a Sfântului Andrei, precum și anumite argumente scripturistice, patristice sau tradiții populare care confirmă încreștinarea poporului român de către un ucenic al Mântuitorului.
„Potrivit Sfintei Tradiţii, după Pogorârea Duhului Sfânt, Sfinţii Apostoli au tras la sorţi în care parte de lume să se consacre lucrării de propovăduire a Evangheliei. Sfinţii Părinţi delimitează pentru Sfântul Apostol Andrei o arie vastă de evanghelizare. În timp ce Origen († 254) vorbeşte despre Sciţia, Sfântul Grigorie de Nazianz († 390) menţionează Epirul, iar Fericitul Ieronim († 420), Ahaia. La rândul său, Teodoret de Cyr († 460) menţionează ţinutul Helas, iar Nichifor Calist († 1328), bazându-se pe scrierile timpurii, menţionează ca arie de propovăduire provinciile din Asia Mică, Cappadocia, Galatia şi Bitinia, şi deşerturile scitice, Bizanţul, Tracia, Macedonia, Tesalia şi Ahaia.
Pe baza mărturiilor pe care le vor fi găsit în scrierile istoricilor bisericeşti anteriori, istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea († 339/340) şi Origen († 254) arată că „Sfinţii Apostoli ai Mântuitorului, precum şi ucenicii lor, s-au împrăştiat în toată lumea. După tradiţie, lui Toma i-au căzut sorţii să meargă în Parţia, lui Andrei în Sciţia, iar lui Ioan în Asia”.
Această menţiune confirmă cele spuse de Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Coloseni (3, 11) că şi sciţii – locuitorii din Nordul Mării Negre – au auzit vestindu-li-se Cuvântul lui Dumnezeu. De aceeaşi părere a fost şi Ipolit Romanul († 235), precum se menţionează atât în Calendarul gotic (secolul al IV-lea), cât şi în Martirologiile istorice occidentale (secolele VIII-IX), care susţin şi ele ipoteza că Sfântul Apostol Andrei a predicat Evanghelia lui Hristos în Sciţia. În Sinaxarul Bisericii constantinopolitane (secolul al X-lea) se precizează că acest apostol „a predicat în Pont, Tracia şi Sciţia” (p. 260).”
Cât despre „Părintele Ardealului românesc”, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic afirmă, în cel de-al doilea cuvânt de învățătură publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, că Sfântul Ierarh Andrei Șaguna se înscrie „în galeria iluștrilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi prin înfiinţarea Tipografiei diecezane, în anul 1850, în care s-au tipărit cărţi de slujbă, manuale şcolare, diverse lucrări de teologie şi pedagogie şi chiar multe dintre scrierile sale (…)” restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei, înființarea Facultății de Teologie din Sibiu, prin „Telegraful Român”, ASTRA, precum și Statutul Organic, după care s-a condus Biserica Ortodoxă Română din Transilvania până în anul 1925 și care a stat la baza noului „Statut al Bisericii Ortodoxe Române din România întregită în anul 1918, în care se prevedea autonomia Bisericii faţă de statul habsburgic şisinodalitatea, adică participarea şi a laicilor la conducerea treburilor bisericeşti, la nivel de parohie, eparhie, mitropolie.”
