Pelerinajul închinat hramului Catedralei Mitropolitane din Iaşi va începe miercuri dimineață, 8 octombrie, de la ora 6.00, odată cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior acestui moment, racla cu sfintele moaște va fi purtată în cadrul tradiţionalei procesiuni, fiind depusă în baldachinul special amenajat în curtea Ansamblului Mitropolitan, unde va rămâne până când rândul de închinare va putea fi gestionat din interiorul lăcaşului de cult, moment estimat a fi la începutul zilei de miercuri, 15 octombrie.

În data de 14 octombrie 2025, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită, începând cu ora 9.00, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane. Pentru cei care nu vor reuşi să fie prezenţi în preajma zonei amenajate, anunţăm că slujba va putea fi urmărită și de la distanță, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în mai multe locaţii.

Amintim că şi anul acesta, ca măsură de informare, punem la dispoziţie două numere de telefon la care pelerinii pot suna pe toată durata pelerinajului organizat la Iaşi cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva. Aceste numere sunt: 0757.57.91.00 şi 0757.033.466, valabile în perioada 8-15 octombrie. De asemenea, pe portalul doxologia.ro și site-ul mmb.ro va fi afişat în timp real, non-stop, locul unde se află capătul rândului închinătorilor ce va fi dispus pe acelaşi traseu bine-cunoscut.

Reprezentanții instituțiilor de presă vor avea acces la evenimentele organizate cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva pe baza legitimațiilor de serviciu, cu rugămintea de a trimite anterior, pentru a putea comunica mai eficient, pe adresa presa@mmb.ro, datele de contact: instituția de presă, numele și prenumele jurnalistului, funcția, adresa de email și un număr de telefon mobil. Zonele de acces pentru presă și alte informații utile vor fi comunicate de către organizatori la fața locului.

Programul evenimentelor organizate anul acesta de către Arhiepiscopia Iaşilor este ataşat mai jos, împreună cu câteva informații despre viaţa Sfântului Ierarh Grigorie Palama și despre viața Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru alte amănunte, vă recomandăm să urmăriți secțiunea care va fi dedicată acestui eveniment pe portalul https://doxologia.ro/.

Dumnezeu să răsplătească tuturor osteneala depusă cu evlavie şi răbdare în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva, să călăuzească pașii pelerinilor și ai închinătorilor către Catedrala Mitropolitană din Iași cu nădejdea că, cei ce caută sfinţenia cu mult dor, reuşesc să facă „din trup biserică şi din inimă altar”. Această sărbătoare, ca și întreaga viață, să o trăim luând mereu aminte la cuvântul dătător de nădejde și de bună îndrăzneală al Sfântului Grigorie Palama: „cine se curăţeşte prin nevoinţă, îl vede pe Dumnezeu în lumină”. 

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iaşilor

***

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei

Arhiepiscopia Iașilor

SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

Program 8-15 octombrie 2025

Miercuri, 8 octombrie 2025 

- 6.00: Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva

- 6.30: Plecarea în procesiune cu cinstitele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Va participa Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

- 7.00: Așezarea sfintelor moaşte spre închinare, în baldachinul amenajat pe platoul din faţa Căminului preoțesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”

- 7.00-7.30: Sfinţirea apei (Aghiasma mică) – lângă clădirea Bibliotecii „Dumitru Stăniloae”

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)

- 16.00-18.00: Vecernia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

 Joi, 9 octombrie 2025

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

- 16.00-18.00: Vecernia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

- 18.00: Prezentarea lucrărilor dedicate Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului (în Muzeul Mitropolitan)

Vineri, 10 octombrie 2025

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

- 16.00-16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

 - 19.00-23.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (în Catedrala Mitropolitană)

 

Sâmbătă, 11 octombrie 2025

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)

- 8.00-12.00: Sfințirea Bisericii „Sfânta Vineri și Sfântul Alexandru” din Iași

- 12.00–17.00: Cinemaraton Festivalul de Film Quo Vadis – retrospectivă 2024 (în Muzeul Mitropolitan)

- 16.00-16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

 - 19.00-23.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia glas I și a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului (în Catedrala Mitropolitană)

- 23.30: Întâmpinarea Sfintelor Moaşte ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, la aeroportul din Iași

- 23.50: Întâmpinarea Sfintelor Moaşte ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, la Catedrala Mitropolitană

 

Duminică, 12 octombrie 2025

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)

- 16.00-17.00: Paraclisul Maicii Domnului și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

- 19.00-20.30: Pelerinajul „Calea Sfinţilor”. Procesiune cu sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva și ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului.

- 21.00-0.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia a Sfântului Apostol Andrei – Aducerea sfintelor sale moaște la Iași (în Catedrala Mitropolitană)

 

Luni, 13 octombrie 2025

- 7.00-11.30: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Apostol Andrei și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)

- 16.00-16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

- 21.00-2.00: Slujba de priveghere – Vecernia, Litia, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)

 

Marți, 14 octombrie 2025

- 7.00-9.00: Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile și Slavoslovia Mare (în Catedrala Mitropolitană)

- 9.00-12.30: Sfânta Liturghie (pe podiumul amplasat la limita cu Pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile liturgice vor fi date de corul „Sanctus” al Catedralei Mitropolitane din Iaşi)

- 16.00-16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

- 19.00-23.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv (în Catedrala Mitropolitană)

 

Miercuri, 15 octombrie 2025

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)

- 16.00-18.00: Vecernia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

Viața Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului

Sfântul Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, unul dintre cei mai mari teologi din istoria Bisericii Ortodoxe, s-a născut în jurul anului 1296 în Constantinopol, din părinţi credincioși, Constantin şi Kali. Provenind dintr-o familie înstărită a acelor timpuri, care avea strânse legături la curtea imperială, aşadar o familie de demnitari, Sfântul Grigorie a urmat cursuri de filozofie, dar şi de teologie.

A rămas orfan de tată încă de mic, dar sub îngrijirea mamei sale a finalizat cu bine studiile. I-a îndemnat pe mama și pe frații săi să pășească pe calea călugăriei, iar el, la vârsta de 20 de ani, a părăsit cele lumeşti pentru a se apropia de cele cereşti, pentru a petrece o viaţă liniştită în comunitatea Sfântului Munte Athos. Conduita sa monahală era de admirat, după cum o arată şi rânduiala zilnică a tânărului ascet, dedicată în întregime curăţirii sufletului şi vederii luminii dumnezeieşti. Împreună cu frații săi, au învățat cu toții, mai întâi, de la Sfântul Nicodim rânduiala obștii, după care Sfântul Grigorie s-a retras în pustie. A fost nevoit, în anul 1340, să iasă din Muntele Athos din cauza controversei isihaste. Combătându-l pe ereticul Varlaam din Calabria, precum și pe alții, a fost numit arhiepiscop al Tesalonicului în anul 1347, iar până în ziua trecerii sale la cele veşnice, 14 noiembrie 1359, activitatea sa s-a desfăşurat între Constantinopol şi Tesalonic.

Sfântul Grigorie Palama a învăţat că sfinţii, când Dumnezeu voieşte, pentru credinţa lor puternică şi pentru multa lor rugăciune, pot pregusta încă din viaţa aceasta slava sau lumina Împărăţiei Cerurilor, care este lumină necreată şi netrecătoare. Această lumină s-a arătat la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe Muntele Tabor (Matei 17, 1-9; Marcu 9, 1-9; Luca 9, 27-36). Din acest motiv, în duminica a doua din Sfântul şi Marele Post, Sfântul Grigorie Palama este pomenit în mod deosebit ca „fiu al dumnezeieştii şi neînseratei lumini”, adică teolog al luminii dumnezeieşti neapuse, necreate şi veşnice. În acelaşi timp, Biserica a rânduit să fie pomenit în această zi pentru a ne arăta că dreapta credinţă prăznuită în mod deosebit în duminica anterioară, prima din Postul Mare, nu este o credinţă teoretică, ci este credinţa care duce pe credinciosul ortodox la viaţă şi lumină veşnică. Când mărturisim şi trăim dreapta credinţă, ne luminăm sufletul şi ne curăţim de păcate prin pocăinţă, post şi fapte bune, spre a dobândi slava vieţii veşnice. Căci, aşa cum spune şi Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae, cel care a tradus contribuția Sfântului Ierarh Grigorie Palama – atât în Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama, cât și în Filocalia, volumul 7, unde sunt tratatele despre Sfânta Lumină, despre rugăciune, despre lucrările dumnezeiești și îndumnezeitoare –, noi suntem chemați încă de aici, din lumea aceasta, să subiectivăm harul pe care îl primim în botez, harul lui Hristos. El rămâne și al lui Hristos, și al Duhului Sfânt, dar și noi îl subiectivăm și lucrăm cu el, în special în rugăciune, în faptele bune și în toată cinstirea pe care I-o aducem lui Dumnezeu.

Sfântul Grigorie Palama a trăit experiența isihastă ca viețuitor la Sfântul Munte Athos, a cunoscut experiențele Sfinţilor Părinți, dar și întreaga teologie ortodoxă, și de aceea a realizat o sinteză a experienței isihaste începând cu metodele folosite, dar mai ales a oferit fundamentul revelat al experienței rugăciunii curate, numite și rugăciunea minții sau a inimii, care are ca scop unirea sufletului prin har cu Dumnezeu.

Nu mult după trecerea sa la cele veşnice, în anul 1368, a fost canonizat la Sinodul din Constantinopol pentru lupta dusă contra ereticilor și pentru teologia sa profundă. Contemporanii l-au cinstit pe Grigorie Palama ca pe un „al doilea Atanasie” (referirea fiind, evident, la Sfântul Atanasie cel Mare). Ulterior, în anul 1386, a fost proclamat sfânt de către un sinod în Constantinopol sub Patriarhul Filotei, cel care a scris viața și slujbele adresate Sfântului Grigorie Palama, pomenirea lui fiind pe 14 noiembrie, ziua trecerii la cele veşnice, dar în chip aparte şi în a doua duminică din Postul Mare, ca o prelungire a sărbătorii triumfului Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor.

Sfântul Ierarh Grigorie Palama, prin viaţa şi operele sale, a dus la înviorarea vieții bisericești, nu numai a celei monastice, ci în general a credincioșilor. Totodată, prin traducerea şi interpretarea operei sale de către Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae, s-a produs și la noi, în a doua jumătate a veacului XX, o înviorare bisericească, în condiții foarte vitrege pe vremea aceea. Când s-a reeditat Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama, în 1991, în prefața acestei lucrări stă scris că astăzi nu se mai poate face o teologie profundă, cu adevărat autentic ortodoxă, dacă nu se folosește și teologia energiilor necreate, adică teologia harului, prin care ne apropiem de cunoașterea lui Dumnezeu, în rugăciune, curățirea minții, a inimii, de unire tainică cu El.

Moaștele trecute prin incendiu

Încă de la proclamarea canonizării Sfântului Grigorie Palama, Catedrala din Tesalonic s-a făcut „baldachin” al sfintelor sale moaște. În anul 1890, a avut loc un incendiu foarte mare care a distrus aproape tot orașul. Cuprinse de flăcările incendiului, biserica și odoarele, printre care și o veche icoană a Mucenicului Dimitrie, au fost distruse. Dar, în chip minunat, racla de lemn în care erau așezate moaștele Sfântului Grigorie a fost atinsă de flăcări doar pe exterior. Interiorul a rămas intact, iar sfintele moaște au fost doar puțin afumate, ca mărturie peste veacuri a minunii. Moaștele Sfântului se găsesc și astăzi în Catedrala Mitropolitană din Tesalonic, fiind aşezate spre închinare pelerinilor. Anul acesta (2025), vor fi aduse la Iaşi, la hramul Catedralei Mitropolitane închinat Sfintei Cuvioase Parascheva şi aşezate spre închinare, alături de racla cu sfintele moaşte ale Ocrotitoarei Moldovei în baldachinul special amenajat din curtea Ansamblului Mitropolitan.

Viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi

Născută în Epivat (azi Boiados), pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin, Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Şi-a însuşit încă din fragedă copilărie modelul vieţuirii întru Hristos, înţelegând sensurile profunde ale iubirii de semeni, ale milosteniei şi faptelor bune. 

La vârsta de 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). A fost momentul care a decis definitiv traseul pe care Cuvioasa Parascheva avea să-l urmeze: cel al credinţei în Hristos şi al jertfirii pentru cei nevoiaşi. Astfel, aşa cum consemnează scrierile, toată viaţa sa şi-a împărţit hainele şi tot ce avea mai de preţ celor sărmani şi lipsiţi de ajutor.

După moartea părinților, a părăsit casa părintească din Epivat, îndreptându-se spre locurile sfinte de la Ierusalim pe care-şi dorea cu ardoare să le vadă. A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaştele sfinţilor din cetate. Aici a cerut binecuvântarea părinţilor duhovniceşti şi şi-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului.

După un timp, Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotărând să rămână pentru tot restul vieţii sale în locurile în care au trăit Mântuitorul şi Sfinţii Apostoli. Astfel, după ce s-a închinat la Locurile Sfinte, a mers în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, acolo unde trăiseră Sfântul Ioan Botezătorul şi Cuvioasa Maria Egipteanca, ducând o viaţă aspră şi plină de nevoinţe.

Însă, la 25 de ani, a părăsit mănăstirea din pustiul Iordanului, îndreptându-se spre casă, după ce într-o noapte, în timp ce se ruga, un înger de lumină i-a spus: „Lasă pustiul şi întoarce-te în patria ta, unde vei da trupul tău, iar sufletul tău se va duce în cer, alături de Mirele tău pe care L-ai iubit mai mult decât pe părinţi, pe rude şi toate bunurile din lume”.

Aşadar, tânăra Parascheva a plecat înapoi spre casă, unde avea să trăiască smerit, fără să fie recunoscută de cineva. La 27 de ani, Cuvioasa şi-a încredinţat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L iubise atât de mult, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare. Sfintele sale moaşte au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr, fiind aşezate la loc de cinste, după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui anume Gheorghe din Kallicrateia, om cu frica lui Dumnezeu, şi unei femei pe nume Eftimia. Aşa se face că trupul neputrezit şi înmiresmat al Sfintei Parascheva a fost mutat în Biserica „Sfinţii Apostoli” din Kallicrateia, unde s-a scris că au stat vreme de 200 de ani. Mulţimi de oameni au venit să se închine sfintelor sale moaşte, după ce s-au dovedit a fi făcătoare de minuni.

Din Kallicrateia, moaştele Sfintei Parascheva au fost mutate în 1235 la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat vreme de 160 de ani. De aici, au fost duse la Belgrad, unde au poposit până în 1521, apoi s-au întors la Constantinopol, pentru alţi 120 de ani.

În 1641, Cuvioasa a pornit spre Moldova, într-o lungă şi definitivă călătorie, după ce domnitorul Vasile Lupu a primit sfintele sale moaşte în dar de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Racla cu moaştele Sfintei a fost adusă cu o corabie pe Marea Neagră până la Galaţi, fiind însoţită, aşa cum consemnează documentele vremii, de trei mitropoliţi greci. De la Galaţi, a fost adusă la Iaşi într-un car cu boi, înconjurată de mulţimi de clerici şi credincioşi. În capitala Moldovei, Sfânta a fost întâmpinată cu mare cinste de către Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi de către episcopii de Roman şi Huşi. Astfel, la 13 iunie 1641, Cuvioasa a fost aşezată în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, până în anul 1889, când a fost mutată în Catedrala mitropolitană, unde se află şi astăzi.

Prima menţiune în limba română despre viața sfintei o găsim în „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași, în anul 1643.