Satul Hamba, în vecinătate cu Dumnezeu. O sărbătoare de înviere a Crăciunului

22 Decembrie 2019 21:28 Arhiepiscopia Sibiului

Mica, dar impresionant de inimoasa comunitate a satului Hamba, din județul Sibiu, s-a strâns duminică în preajma bisericii ortodoxe pentru un eveniment spiritual și cultural care a reunit comunitatea, dar și oaspeți numeroși, veniți să ia parte la Sfânta Liturghie, la evenimentul editorial de lansare a unei monografii a localității și la deschiderea unui muzeu parohial.

Într-o atmosferă caldă, „de înviere a Crăciunului”, biserica ortodoxă din localitate a fost spațiul în care oamenii locului și oaspeții au vorbit despre istoria locală și nu numai. Lucrarea Satul Hamba sau în vecinătate cu Dumnezeu, semnată de pr. conf. univ. dr. Constantin Necula, din cadrul Facultății de Teologie „Sf. Andrei Șaguna” din Sibiu, și pr. Ioan-Remus Răsvan, doctorand al aceleiași facultăți din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și preot paroh în Hamba, apărută la Editura Andreiana sub binecuvântarea IPS Dr. Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, a fost lansată cu acest prilej.

O carte de citit și de predat în școli

Prof. dr. Alexiu Tatu, directorul Arhivelor Naționale din Sibiu, a vorbit despre această monografie și despre importanța unor astfel de lucrări pentru tineri.

„Lucrând în Arhivele Naționale știu ce înseamnă să cauți în documente scrise într-o limbă străină, știu ce înseamnă să traduci, să lucrezi zi de zi ca să reușești să scrii 100 de pagini sau 200 de pagini pe care poate cineva le citește sau poate că nu le citește. Eu zic că monografia Hambei trebuie citită din scoarță în scoarță. Trebuie predată în școală pentru că acești copii pe care i-am văzut astăzi aici trebuie să știe unde s-au născut și, atunci când vin străini în localitatea lor, să înțeleagă copiii că, dacă își cunosc trecutul, își cunosc istoria și își cunosc cultura, pot să stea la masă lângă acești străini care, în aparență sau în realitate, sunt mai civilizați. (...) Trebuie să ne știm în primul rând cultura și istoria noastră și trebuie să o știm și pe a lor pentru a vedea că aici, în România, pe pământul acesta, există oameni și există copii care pot să calce pe urmele lui Eminescu, Creangă, Iorga și pe urmele atâtor români celebri”, a spus dr. Alexiu Tatu.

Părintele Constantin Necula a vorbit despre încărcătura deosebită a zilei de duminică.

„Trebuie să recunoaștem că atmosfera a fost una de înviere a Crăciunului. Sufletul pus în slujire, în cântare, în frumusețea zilei de astăzi arată, o dată în plus, că nu suntem creștini doar de Crăciun. În sine, creștinismul se crește cu fiecare zi a vieții noastre, cu fiecare clipă a vieții noastre, iar Evanghelia de astăzi ne povestește în ce mod, din Adam și până la Hristos au trecut neamurile care așteptau să vină Hristos ca Mesia. Îndrăznesc să vă provoc la o imagine. Astăzi, la Altar, au slujit un duhovnic cu ucenicul său, care a devenit duhovnicul ucenicului său, ai căror ucenici sunteți o parte, arătând prin aceasta că nu s-a închis cartea neamului lui Hristos. Domnul Iisus, prin Înviere, nu închide Evanghelia, ci o deschide și ne cheamă pe fiecare dintre noi să fim, la rândul nostru, tainici înscriși în cartea neamului Domnului nostru Iisus Hristos”, a spus părintele Necula.

„Îi mulțumesc părintelui Remus că m-a făcut părtaș la această declarație de dragoste pentru Hamba. (...) Povestea acestei monografii a început foarte simplu, erau doar câteva documente descoperite pe care împreună cu părintele Remus le-am căutat și le-am aflat, iar în timp ele au crescut. Eu mă bucur mult că dincolo de podeaua schimbată, dincolo de strane noi, dincolo de îndreptarea turnului, dincolo de toate treburile acestea gospodărești, părintele și-a făcut timp să vă spună că nu sunteți de ieri doar pentru astăzi, sunteți un pic mai vechi, pentru mai mult timp. Aceasta este treaba unui preot, să vă spună că sunteți nemuritori”, a spus părintele Constantin Necula.

Un model de preluat în satele românești

Pr. dr. Mihai Iosu, cadru didactic al Facultății de Teologie din Sibiu, a vorbit despre monografia Hambei și despre nevoia ca acest model să fie preluat și de alte comunități.

„O satisfacție deosebită am ori de câte ori am ocazia să citesc sau să aud povestindu-se frumos despre satul românesc. Și nu pot uita două mari discursuri de admitere în Academia Română susținute de doi mari oameni de cultură români: 1937, Lucian Blaga, cu Elogiu satului românesc, și 1940, Liviu Rebreanu, Laudă țăranului român. Am fost preot la țară și nu am cuvinte să mă mândresc cu această înaltă cinste. (...) Satul românesc nu dispare, dar îmi pare rău să văd cum satul românesc încet-încet decade. O ocazie ca cea de astăzi, o monografie realizată de confrați de-ai noștri, îmi dă speranțe că poate mă înșel. Îi felicit pe cei doi autori, este o mare bucurie să fim împreună. Bine ar fi ca și alții să împrumute această idee și, după acest plan, să găsim în fiecare sat ceva omagial, ceva care lasă istoriei materie primă”, a spus pr. Mihai Iosu.

Monografia satului Hamba nu a fost singura apariție editorială a zilei. Conf. univ. dr. Constantin Necula, drd. Ioan-Remus Răsvan și drd. Horia-Nicolae Ratz au editat volumul „Frunze de laur. Poezii eroice din anii 1877-1877”, de Zaharia Boiu, apărut la Editura Armanis.

Un loc de păstrat istoria

Hamba are de duminică și un Muzeu Parohial. Cuprinzând obiecte tradiționale, obiecte de cult, cărți vechi și o impresionantă bibliotecă pentru tineri și copii, spațiul amenajat se dorește a fi un loc în care localnicii și vizitatorii să găsească mărturiile istoriei localității, dar și un spațiu în care cei mici să se apropie de trecutul comunității lor și de Biserică.

„Cartea nu a rămas singură, am încercat să o și întrupăm și să vă dăruim un colț în care să vă duceți din când în când copiii și să învețe că Hamba nu e de ieri și nu e doar pentru mâine”, a mai spus părintele Necula, referindu-se la muzeul inaugurat.

Pr. Ioan-Remus Răsvan le-a mulțumit tuturor pentru prezență și profesorilor săi pentru îndrumare.

Toți ca unul

„Lucrarea pe care o veți citi, sau doar consulta ori răsfoi, este o scrisoare de dragoste către satul din Ardeal. Paradigmele interculturalității și ecumenismului genuin ne sunt mai aproape decât vor specialiștii să recunoască. Satul ardelean, aici Hamba cea de lângă Sibiu, poartă cu sine sămânța europenismului cu mult înainte ca aceasta să fie cultivată ca atare. Lăstarele unei culturi de prietenie și egalitate neformală s-ar putea descoperi oricând în colțurile de istorie ale satului”, scriu autorii în prefața intitulată „Pagini de suflet Satului...”.

La evenimentul din Hamba au fost prezenți mulți dintre locuitorii satului, dar și senatorul Nicolae Avram, primarul comunei Șura Mare, Cornel Liviu Marin, Romeo Petrașciuc, directorul Editurii Agnos, oameni de cultură, universitari sibieni și numeroși localnici.

Sursa: tribuna.ro

Ultimele din categorie