„Scoală-Te, Doamne, întru mânia Ta! Înalţă-Te întru hotarele vrăjmaşilor mei.”

Profetul se roagă sau ca taina Învierii Domnului să lucreze la nimicirea păcatului oamenilor, sau se roagă pentru înălţarea pe cruce a Domnului, care avea să se săvârşească după ce răutatea duşmanilor avea să se urce până la cea mai înaltă limită; sau, în sfârşit, cuvintele Înalţă-Te întru hotarele vrăjmaşilor mei! au un înţeles ca acesta: oricât s-ar înălţa şi ar ieşi la iveală răutatea, răspândindu-se fără de măsură şi fără de hotar, Tu, Doamne, poţi, cu bogăţia puterii Tale, ca un doctor bun, să pui mai dinainte stăpânire pe marginile întinderii răului şi să opreşti boala care înaintează şi se întinde; poţi să curmi înaintarea ei, cu rănile Tale dătătoare de învăţătură.

(Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Tâlcuiri la Psalmi, Editura Sophia, București, 2004, p. 29)