Colecția „Patristica”, Seria „Traduceri” s-a îmbogățit cu un volum inedit, și anume „Scrieri” de Sfântul Amfiohie de Iconium.

Pentru prima dată în limba română, opera integrală a Sfântului Amfilohie de Iconium vede lumina tiparului într-o inspirată traducere din greaca veche  care a fost realizată de Oana Coman. Apărător neînfricat al Ortodoxiei alături de Părinţii Capadocieni, Amfilohie de Iconium ne dezvăluie tainele hristologiei şi măiestria artei oratorice.

Despre Sf. Amfilohie de Iconium se știu foarte puține lucruri, iar ceea ce este cunoscut ne este oferit de câteva scrieri ce s-au păstrat de la el, de scrisorile unor apropiați ai săi sau de unele referințe din istoria bisericească.  Însă cele mai multe informații referitoare la viața și activitatea acestui Sfânt ne sunt furnizate de scrisorile Sfântului Vasile cel Mare și ale Sfântului Grigorie de Nazianz. Din anumite srisori al Sfântului Grigorie de Nazianz reiese clar că meseria pe care o practica Sfântul Amfilohie de Iconium înainte de a deveni episcop era aceea de avocat. Însă cariera de avocat este de scurtă durată pentru că, nu după mult timp, renunță la viața publică și se hotărăște să devină ermit. Sfântul Amfilohie rămâne în istoria creștinismului un mare apărător al dreptei credințe, un luptător înflăcărat împotriva arienilor, a pnevmatomahilor și a sectelor ascetice.

Volumul „Scrieri” cuprinde 21 de omilii și alte șapte scrieri importante ce alcătuiesc micul tezaur ce s-a păstrat de-a lungul veacurilor. Scopul general al acestor omilii este de a demonstra, pe baza textelor Sfintei Scripturi, dumnezeirea și omenitatea Fiului lui Dumnezeu. La nivelul expresiei, al stilului, al argumentației autorul dovedește o măiestrie de neîntrecut, iar dincolo de valoarea literară, textele din această carte au o importanță teologică majoră. Omiliile Sfântului Amfilohie reprezintă o mărturisire de credință autentică, plină de patos polemic, o expunere clară și limpede a învățăturilor de credință. Modul în care a reușit să îmbine cultura profană cu știința Scripturilor, l-au făcut renumit în vremea sa, Fericitul Ieronim socotindu-l a fi  unul dintre capadocieni, aşezându-l alături de Sfântul Vasil şi Sfântul Grigorie de Nazianz.