Sfânta Sidonia  

Ultimele din categoria Icoane

Sfânta Matrona din Moscova

Sfânta Cuvioasă Isidora

Sfânta Cuvioasă Isidora

Sfânta Cuvioasă Isidora

Sfânta Cuvioasă Isidora

Sfânta Cuvioasă Isidora

Sfânta Tamara, regina Georgiei

Sfintele Mucenițe fecioare: Agapia, Irina și Hionia

Sfintele Mucenițe fecioare: Agapia, Irina și Hionia

Pe aceeași temă

Cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni din Moldova

Am poposit adesea, în genunchi, în fața lor pentru o rugăciune de taină, așezându-ne pe locul unde și voievozii au îngenuncheat cândva. Dar noi nu știam. Ne vedeam doar durerea proprie, înfiptă ca un ac sângerând în prezentul nostru. Am căutat privirea Maicii cea Înțelegătoare și mânuțele Pruncului, ce se întindeau spre noi să ne mângâie, parcă. Le-am privit chipurile cu ochi simpli, neștiutori, așteptând un răspuns. Părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița, ne vorbește despre icoanele făcătoare de minuni, cele mai cunoscute în Moldova.

Icoana Maicii Domnului „Cea iubitoare” a Peșterilor din Pskov (1524)

Icoana Maicii Domnului „Cea iubitoare” a Peșterilor din Pskov este de tip Eleusa. În această icoană, Maica Domnului este zugrăvită ținându-L în brațe pe Pruncul Hristos, astfel încât dreapta Lui se află lângă inima ei. Hristos Își îmbrățișează Maica cu mâna dreaptă, ținând-o pe sub năframă în jurul gâtului. În acest fel, atât Maica Domnului, cât și Hristos ne arată blândețea, mângâierea și dragostea lor.

Monahul Atanasie Păvălucă, toată viaţa păstor la oile mănăstirii

„Tată, dă-ne partea de moştenire ce ni se cuvine, că noi plecăm amândoi la mănăstire!” Deci le-au dat părinţii drept moştenire 500 de oi albe. În primăvara anului 1900, cei doi fraţi au venit la Mănăstirea Neamţ şi s-au dăruit lui Dumnezeu, împreună cu oile şi toată averea lor.

„Pictorul trebuie să se roage permanent sfântului pe care îl pictează”

„Era un pictor la Sihăstria, basarabean, care lucra cu foarte multă evlavie și numai cu post și rugăciune, mai ales la chipuri. La veșminte mai lucra poate și după ce mânca, dar spunea că lucra mai mult pe nemâncate, pentru că postea până la ora trei. După aceea își prepara culorile, pregătea alte blaturi. Și nu lucra când avea musafiri, vizitatori. Pentru că el trebuia să se concentreze, să se roage”, își amintește ieromonahul Vichentie de la Mănăstirea Bistrița.

Recomandările zilei

Iartă și nu certa!

I se părea că a văzut pe un frate al lui păcătuind cu o femeie și, mult fiind luptat, ducându-se, i-a lovit cu piciorul... Și de fapt erau snopi de grâu.

Citește și