icoană

Icoana Sfântului Ierarh Nicolae din Zaraysk

Icoana este originară din colonia bizantină de la Chersonesos, în Crimeea, și era așezată în Catedrala Sfântul Vladimir. Această catedrală a fost construită pe locul în care se crede că a fost botezat Sfântul Vladimir cel Mare, în anul 988.

„A coborât din icoană, ca pe o scară!” – minunea Sfântului Nicolae

A fost operată, iar la ieșirea din spital medicii au avertizat-o, spunând că dacă nu va mânca, va muri. Cu toate acestea, ea nu putea și nu voia să mănânce nimic. 

Chipul Sfântului Nicolae de pe scândură

Chipul Sfântului Ierarh Nicolae a apărut pe o scândură care provenea dintr-o magazie ce arsese de curând.

Chilia Tipikario din Muntele Athos

Puţin mai la sud de biserica Protatonului din Kareia se găsește vechiul conac al Sfintei Mănăstiri Hilandar ce poartă numele de Tipikario.

Chilia Pateriţa din Muntele Athos

Nu departe de drumurile circulate din Kareia, dar ascunsă de ochii trecătorilor, chilia Pateriţa este locul unde se păstrează pateriţa – bastonul de stareţ al Sfântului Sava cel Sfinţit.

Mănăstirea Sfântului Sava cel Sfinţit

Sfânta şi cinstita Lavră a Sfântului Părinte Sava cel Sfinţit, aflată în Pustiul Iudeii, a fost întemeiată de Sfântul Sava cel Sfinţit în anul 483.

Sfântul Ierarh Nicolae în iconografie

Conform Erminiei picturii bizantine a lui Dionisie din Furna, Sfântul Ierarh Nicolae este zugrăvit sub chipul unui bătrân, pleșuv, având barba rotundă. El este reprezentat fără mitră, cu fruntea înaltă (simbol al înțelepciunii), și cu puțin păr alb în centru.

Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit în iconografie

Sfântul Sava cel Sfințit este zugrăvit, conform Erminiei picturii bizantine a lui Dionisie din Furna, sub chipul unui bătrân (de 94 de ani), având barba despărțită în două părți, lăsându-i să se vadă bărbia goală.

Odoarele Mănăstirii Hilandar

În iconofilachion se află peste 1000 de icoane bizantine şi sârbești din secolele XIII-XVIII. Cea mai renumită icoană păstrată cu mare evlavie în biserica mare a mănăstirii este icoana Maicii Domnului „Trihirussa”.

Sfânta Mare Muceniță Varvara în iconografie

Până în secolul al XV-lea, Sfânta Varvara era zugrăvită sub chipul unei fecioare cu părul ondulat, care era înveșmântată într-o tunică lungă, peste care avea o mantie. Începând cu secolul al XVI-lea, Sfânta Varvara a început să fie reprezentată precum o patriciană, îmbrăcată fastuos, conform modei din Evul Mediu, purtând uneori în locul acoperământului de pe cap o coroană.

Pagini