Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, sărbătorit la Catedrala arhiepiscopală din Suceava prin Liturghie arhierească
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a oficiat joi, 7 ianuarie 2016, Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală a Sucevei, închinată Sfântului Ioan cel Nou. În pofida gerului aspru, sucevenii au venit în număr mare pentru a participa la slujba arhierească și pentru a asculta cuvântul de învăţătura al ierarhului.
În ziua sărbătorii Soborului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală a Sucevei, închinată Sfântului Ioan cel Nou. În cuvântul de învățătură, ierarhul a vorbit despre pocăință și milostenie, fapte absolut necesare în drumul spre mântuire: „În viața omului, lucrul cel mai important este pocăința - iertarea păcatelor prin spovedanie și faptele de milostenie. Aceste două lucruri trebuie să ne însoțească pe fiecare dintre noi. Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că «oricât de mică ar fi fapta ta de milostenie, Dumnezeu o primește», iar Mântuitorul Iisus Hristos ne-a arătat că și pentru un pahar de apă rece vom fi răsplătiți. La înfricoșătoarea judecată vom fi judecați după faptele noastre, iar faptele prin care dobândim Împărăția Cerurilor sunt faptele de milostenie”.
Mănăstirea „Sfântul Ioan” din Suceava este ctitoria voievodală a lui Bogdan al III -lea şi a fost ridicată între anii 1514- 1522. Ansamblul monahal a cuprins încă de la început cinci obiective: biserica propriu-zisă, clisiarniţa, stăreţia, corpul de chilii şi turnul-clopotniţă. Din 1991 devine reşedinţa arhiepiscopală a Sucevei şi Rădăuţilor. În incinta mănăstirii se află păstrate într-o raclă de argint moaştele Sfântului Ioan cel Nou, supranumit „de la Suceava”. Sfintele odoare au fost strămutate în 1589 din Biserica Mirăuţi, pentru că aceasta devenise neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor veniţi să se închine Sfântului.