Pentru a ajuta la mişcarea simţămintelor de rugăciune în timpul liber, recitiţi şi chibzuiţi toate rugăciunile care fac parte din pravila voastră şi resimţiţi-le ca, atunci când veţi începe să le citiţi în cadrul pravilei, să ştiţi dinainte ce simţământ trebuie deşteptat în inimă; niciodată să nu citiţi rugăciunile fără întrerupere, ci întotdeauna să le întrerupeţi printr-o rugăciune personală, prin metanii, fie că faceţi acest lucru la mijlocul rugăciunilor, fie că-l faceţi la sfârşit. Imediat ce pătrunde ceva în inimă, să vă opriţi din citit şi să faceţi metanii. Această ultimă regulă este cea mai necesară şi cea mai folositoare pentru educarea duhului de rugăciune... Dacă vreun simţământ se prinde foarte tare, rămâneţi cu el şi faceţi metanii, iar cititul lăsaţi-l... şi procedaţi aşa chiar până la sfârşitul timpului rânduit.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, Editura Egumenița, Galați, p. 20)