Deschiderea oficială a lucrărilor simpozionului a avut loc luni, 2 noiembrie 2020, la ora 10:00, pe site-ul Facultății de Teologie Ortodoxă, în sala virtuală găzduită de platforma „Zoom meetings”, cu participarea online a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, a Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, a zeci de profesori, teologi și oameni de cultură din țară și din străinătate, a studenților și a cadrelor didactice din cadrul facultății teologice clujene.

Cu acest prilej, în calitate de gazdă, arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, a adresat participanților un cuvânt de bun venit. În continuare, a luat cuvântul prorectorul Universității Babeș-Bolyai, prof. univ. dr. Adrian Petrușel, care a transmis mesajul rectorului instituției, prof. univ. dr. psih. Daniel David.

În partea inaugurală a manifestării științifice, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a rostit un cuvânt de binecuvântare și i-a felicitat pe cei implicați în organizarea manifestării, pentru inițiativă, perseverență și tema actuală. Totodată, a susținut un referat intitulat „Întotdeauna, și în mod special în vreme de pandemie, este necesară pastorația și filantropia creștină”.

„Sfântul Sinod a dedicat acest an pastorației părinților și copiilor, precum și marilor filantropi ortodocși români. Credem că subiectul devine și mai important datorită faptului că peste lumea întreagă s-a revărsat acest virus de Covid-19. Cu toate că este o realitate coronavirusul, noi ne punem nădejdea în Dumnezeu și-L rugăm să îndepărteze pandemia, iar nouă să ne ajute să o putem depăși. Și fiind oamenii optimismului creștin ne gândim la viitorul nostru și de aceea nu putem uita îndemnul Înțeleptului Solomon care ne zice: Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea (Pilde 22, 6).

(…) S-ar putea spune că într-o lume în care sunt în vogă teoriile despre identitatea de gen, că modul secular în care se încearcă îndepărtarea tinerilor de Biserică, afirmațiile făcute de Domnul Hristos și de Apostoli sunt depășite. Eu spun contrariul, ele sunt foarte actuale: „Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este Acelaşi” (Evrei 13, 8). Pe bună dreptate, Părintele Ilarion Felea, mort în temnița de la Aiud, scoate în evidență unicitatea lucrării pe care o face Domnul Hristos și implicit, Biserica Lui creștină: „Ceea ce nu a reușit niciun înțelept și niciun întemeietor de religie – zice el –, a reușit Iisus Hristos. El întruchipează un chip de om nou: chipul omului bun, iertător, pașnic, iubitor, blând, credincios, drept liber, milostiv și sincer. Pe el se naște și va renaște umanitatea”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte prof. univ. dr. Andrei Andreicuț.

Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a conferențiat pe tema „Problema fricii în vreme de pandemie. Frânturi de gând”.

„Fricile de tot felul culminează sau sunt cuprinse în frica de moarte: „Frica morții îi ținea în robie toată viața” (Evrei 2, 15). În fața acestei realități, omul contemporan încearcă să facă față prin omitere, fugind, nesocotind sau amânând la nesfârșit problematizarea ei, sau prin ridiculizare, manifestând un curaj nesăbuit, neargumentat și imprudent. Perspectiva ascetică propune o abordare de tipul față în față cu realitatea: „Adevărul vă va face liberi” (Ioan 8, 32). Nici un muritor nu poate învinge moartea. Oricât se străduiește știința în căutarea elixirului vieții veșnice, probabil nu va reuși să-l afle niciodată. Nu se află în puterea ei, în puterea omului. Și aici intervine rolul Bisericii. Singur Hristos a fost în stare să spună ceva definitiv despre frică și despre moarte, ca Cel care a murit și a înviat. De aceea, în fața mormântului Său, frica este învinsă. Le spune femeilor mironosițe: „Nu vă temeți” (Matei 28, 10). Iar Sfântul Apostol Pavel strigă victorios: „Hristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi… Moartea a fost înghiţită de biruinţă. Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?” (1 Corinteni 15, 20, 54-55).

Întrebarea nu este ce ne va scăpa din frică și din moarte, ci Cine. De aceea, soluția credinței, a încrederii și a încredințării dragostei, pe care le presupune, își păstrează caracterul permanent, chiar și, sau mai ales, în vreme de pandemie. Cuvântul psalmistului este reconfortant în acest sens: „Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi. La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit. Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti” (Psalmul 22, 1-4)”, a conchis Preasfințitul lect. univ. dr. Benedict Vesa.

Lucrările Simpozionului internațional au continuat de la ora 11:30, tot în mediul online, pe platforma „Zoom meetings”, unde participanții s-au împărțit pe patru secțiuni: secțiunea de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă Sacră, după cum se arată în programul oficial. Sesiunile științifice vor continua și marți, 3 noiembrie, și vor putea fi urmărite conform programului.

De asemenea, în cadrul manifestării științifice, are loc o expoziție personală retrospectivă de pictură și gravură „Răstigniri și troițe”, semnată de prof. univ. dr. habil. Marcel Muntean, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană, secția Artă Sacră.

Simpozionul internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă face parte din suita de manifestări științifice ale facultății, proiectate pentru anul universitar 2020-2021, și se încadrează în seria de evenimente organizate cu prilejul proclamării, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a anului 2020 ca „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor” și „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”.

Sursa: radiorenasterea.ro