Simpozionul internațional „Moștenirea paisiană în spiritualitatea, arta și cultura contemporană. Anastasie Crimca, ctitor al primului spital din Moldova, la Suceava”

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Simpozionul internațional „Moștenirea paisiană în spiritualitatea, arta și cultura contemporană. Anastasie Crimca, ctitor al primului spital din Moldova, la Suceava”

Lăcașul iubit al vlădicii Anastasie Crimca, Mănăstirea Dragomirna, a fost în perioada 7-9 mai 2022 gazda Simpozionului internațional „Moștenirea paisiană în spiritualitatea, arta și cultura contemporană. Anastasie Crimca, ctitor al primului spital din Moldova, la Suceava”.

În cadrul evenimentului desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a fost resfințită Biserica din cimitir, ctitoria mitropolitului Anastasie Crimca, loc de care se leagă începutul vieții monahale de obște în Dragomirna.

În contextul declarării anului 2022 de către Patriarhia Română ca An omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și An comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț, simpozionul, dedicat personalităților care au marcat istoria Mănăstirii Dragomirna, Paisie Velicicovschi (Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț), stareț al așezământului monahal în perioada 1763-1775, și Anastasie Crimca, și-a propus să aducă în atenție viața și opera celor care au făcut ca Dragomirna să rămână peste veacuri locul binecuvântat cu pace, lumină, rugăciune și bucurie.

Luni, 9 mai, sesiunea de comunicări științifice a avut invitați de seamă, experți din domeniul teologiei, istoriei, filologiei și nu numai. Evenimentul, transmis live și pe paginile oficiale de Facebook ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și partenerilor media, Bucovina TV, Doxologia, Trinitas TV, Basilica și Ziarul Lumina, a debutat cu mesajul de bun venit al maicii starețe a Mănăstirii Dragomirna, stavrofora Maria Magdalena Gherghina, nu înainte de un scurt moment de rugăciune la care a luat parte Grupul Psaltic „Crinii Țarinii” al așezământului monahal.

Prima lucrare a întâlnirii a fost prezentată de arhid. Vasile Demciuc, consilier la Sectorul Monumente, Patrimoniu şi Arhitectură Bisericească al Administrației eparhiale și lector univ. la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, moderator al evenimentului. Comunicarea intitulată Mănăstirea Dragomirna de la Anastasie Crimca la Sfântul Paisie de la Neamț, ctitori de cultură ortodoxă și filantropie în Țara Moldovei a adus în atenția celor prezenți parcursul istoric al Cetății Dragomirnei, evidențiind totodată personalitatea și mai ales realizările principalului ctitor. „Cercetările istorice din ultimele decenii au arătat că, pe lângă activitatea literară și artistică a acestui mare ierarh moldovean, există și aspecte legate de activitatea social-filantropic, exprimată prin ctitorirea a două bolnițe: una la Mănăstirea Dragomirna, în anul 1619, lângă biserica dedicată Dreptului Enoh, Sfântului Ilie și Sfântului Ioan Teologul, și una la Suceava, unde era reședința mitropolitană.”

Prezent online, domnul conf. univ. dr. Constantin Kornarakis, profesor la Facultatea de Teologie din Atena, le-a vorbit participanților despre Tezaurul tradiției filocalice ca temelie a renașterii omului contemporan. „Viața niptică a părinților filocalici privește o transformare și o reînnoire a vieții omului, o nouă creare a omului căzut. Filocalia, la urma urmei, înseamnă dragostea de frumos, a frumuseții Persoanei lui Iisus Hristos, care este dumnezeiasca strălucire cu care omul se aseamănă prin Botez.”

În continuare, doamna conf. univ. dr. Marina Vraciu de la Facultatea de Litere, Departamentul de Limbi și Literaturi Străine, Catedra de Slavistică, a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a prezentat studiul Un pelerin rus: Serghei Cetverikov, autorul primei monografii moderne consacrate Cuviosului Paisie Velicicovschi.

Monahia Alexandra Crețu, părtașă a obștii Dragomirnei, a susținut prelegerea Sfântul Paisie – Marele stareț al Răsăritului Ortodox, în cadrul căreia a evidențiat rolul  Sfântului Paisie Velicikovski „ca mare stareț nu numai pentru monahismul din Țările Române, unde și-a crescut și desăvârșit obștea monahală, ci și pentru alte neamuri (ucraineni, sârbi, bulgari, ruși, greci), care sub povățuirea sfântului au putut trăi palpabil unirea în duh.

Sesiunea de comunicări a continuat cu discursul domnului prof. dr. Serghei Șumilov,  director al Institutului Internaţional al Patrimoniului Athos și colaborator onorific al culturii din Ucraina, intitulat Informații noi din arhive despre petrecerea Sfântului Paisie Velicicovschi în Chilia cu hramul Sfântul Constantin din Muntele Athos. „Aceste locuri sunt o componentă importantă a istoriei, culturii spirituale, tradiției și moștenirii monahismului ucrainean și moldovenesc la Athos, și au o valoare istorică și sacră aparte, deoarece exact aici, în jurul unui călugăr tânăr și încă necunoscut cuiva, lua naștere o școală care a arătat ulterior lumii multe personalități din sfera bisericească și a culturii, nevoitori și stareți. Aceste sfinte locuri se află în prezent în stare de uitare și necesită realizarea de cercetări ulterioare, în primul rând, arheologice, de reconstrucție și recondiționare.”

Domnul prof. univ. dr. Leonte Ivanov, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a vorbit despre Starețul Paisie Velicicovschi în însemnările de călătorie a unui călugăr ieșean. „O mărturie prețioasă, fixată în scris într-o amplă lucrare a unui călugăr din Iași, tipărită la Moscova și puțin cunoscută în mediul cultural românesc: Poveste despre peregrinarea și călătoria prin Rusia, Moldova, Turcia și Pământul Sfânt.”

Pr. Mihai Cobziuc, director al Departamentului Minorități din cadrul Sectorului Misiune Pastorală și Actualitate Creștină al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a tratat tema Reverberațiile luminii în viața și opera Sfântului Paisie Velicicovschi. „Mesajul luminos al Cuviosului Paisie ne deschide și astăzi calea spre acea știință a Duhului îngemănată cu mesajul Filocaliei, care, după Sfinții Părinți, este de nelipsit în urcușul duhovnicesc al credinciosului. Spiritualitatea filocalică a devenit un liant al sufletului liber întru rugăciune și trăire creștinească.”

În cele ce au urmat, pr. prof. Viorel Laiu, directorul Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” din Târgu Neamţ, le-a explicat celor prezenți în cadrul întâlnirii transmise online aspecte din lucrarea Sfântul Paisie și activitatea de traducere a operelor patristice la Mănăstirea Neamț. „O atenţie deosebită a acordat Sfântul Cuvios Paisie traducerii din limba greacă a scrierilor patristice filocalice, continuând, astfel, şirul traducerilor de la Dragomirna şi Secu. Unii călugări moldoveni, munteni şi ardeleni, fiind buni elenişti, traduceau scrierile Sfinţilor Părinţi din limba greacă veche în limba română, iar călugării slavi traduceau în limba slavonă, făcând din Mănăstirea Neamţ o adevărată academie patristică şi duhovnicească, nemaiîntâlnită în alte ţări ortodoxe din acea vreme.”

Finalul întâlnirii a fost marcat de lansarea broșurii „Cimitirul Mănăstirii Dragomirna – la patru secole de existență”, ediție îngrijită de obștea Mănăstirii Dragomirna, una dintre cele mai recente apariții ale Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Simpozionul s-a încheiat cu o vizită ghidată în Cetatea Dragomirnei, intitulată „Pe urmele Sfântului Paisie”.

Evenimentul dedicat ctitorilor de suflet ai Dragomirnei face parte din seria de manifestări aniversare dedicate Anului Jubileu – Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie, închinat cinstirii „memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional”. Lucrările prezentate în cadrul întâlnirii vor fi publicate într-un volum colectiv la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

 

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro

Citește despre: