Preasfinția Sa a citit cea de-a doua parte a Canonului Mare și a rostit un cuvânt de învățătură despre privilegiul citirii rugăciunilor Canonului și despre  îndemnul pe care îl face Sfântul Andrei Criteanul prin rugăciunea citită în primele patru zile ale Postului Mare. „La ce ne invită Canonul scris de către Sfântul Andrei Criteanul? Ne invită la ceva care în zilele noastre nu se mai practică; oamenii fug de lucrul acesta. Să vorbim cu noi înșine. Prin citirea Canonului noi am fost chemați, îndemnați, rugați să stăm de vorbă nu doar cu Dumnezeu, ci să stăm de vorbă şi cu sufletul nostru, cu noi înșine. Biserica ne îndeamnă să intrăm acolo, să nu fugim de noi.”

Ierarhul a vorbit și despre timpul care ar trebui dedicat introspecției. „Nouă ne e teamă să stăm cu noi înșine pentru că ne e teamă de ce găsim acolo. (...) Pierdem timp făcând altceva în afară de a grăi cu noi. Nu ne oprim, nici când suntem singuri, în a ține legătura cu cei din afară. (...) Omul de azi nu are răgaz, nu-și ia timp să stea pur și simplu. E o mare lucrare aceasta în care stai cu tine însuți, vorbești cu tine însuți, te analizezi pe tine însuți.”

Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a subliniat și faptul că este necesară prezența Atotputernicului în fiecare aspect al vieții. „Biserica, însă, când ne cheamă să vorbim cu noi înșine, spune: «Nu intrați singuri cu voi în inima voastră.» De aceea, în Canonul acesta noi am alternat vorbirea cu noi înșine cu vorbirea cu Dumnezeu. Și chiar și atunci când doar eu cu sufletul meu vorbeam și ziceam: Suflete al meu, suflete, scoală-te! Pentru ce dormi?, nu făceam lucrul acesta fără să-l chem pe Dumnezeu.”

La final, părintele protopop Ioan-Adrian Dulgheriu, parohul Bisericii Sfântul Proroc Ilie, a mulțumit Episcopului-Vicar pentru prezență și pentru binecuvântare. Răspunsurile din cadrul slujbei au fost date de corul parohiei.

Canonul cel Mare, numit și Canonul Lacrimilor, este scrierea în versuri a Sfântului Andrei Criteanul ce scoate în evidență nevoia smereniei și a pocăinței, elemente esențiale pentru eliberarea sufletului de păcate.

Potrivit rânduielii liturgice, Canonul cel Mare se citește fragmentat în primele patru zile din Postul Mare, în cadrul slujbei Pavecerniței Mari. Este citit în întregime în a cincea săptămână a Postului Sfintelor Paști, în ziua de miercuri, înaintea duminicii dedicate Sfintei Maria Egipteanca, pentru a evidenția faptul că cei care s-au smerit și s-au căit pentru păcatele săvârșite au dobândit Împărăția Cerurilor.

În zilele de miercuri și joi, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va sluji Pavecernița Mare în cadrul căreia va citi Canonul cel Mare la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc, respectiv la Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh” din municipiul Rădăuți.

Scurt istoric – Biserica „Sfântul Proroc Ilie” Fălticeni

Biserica actuală, cu hramul „Sfântul Proroc Ilie”, a fost construită între anii 1842-1849, în preajma locului unei foste biserici din lemn, construită în jurul anului 1765, ctitor fiind călugărul Calistru Stamati şi Angheluţa Tudosca, proprietară în Stănigeni.

În interiorul bisericii se păstrează şi astăzi o icoană votivă care îl reprezintă pe Mântuitorul Hristos pe tronul împărătesc, având de-a dreapta Sa pe călugărul Calistru Stamati, închinând biserica ctitorită de el, iar la stânga pe Sfântul Proroc Ilie.

Crescând populaţia oraşuluii, iar biserica din lemn fiind neîncăpătoare, s-a început în anul  1842 construirea unei noi biserici din zid, care a fost finalizată şi sfinţită în anul 1849.

Naosul are boltă sferică, fiind despărţit de pronaos printr-o arcadă. Pronaosul este despărţit de pridvor printr-un glasvand, iar deasupra acestuia se află cafasul şi turnul bisericii, în care sunt aşezate trei clopote.

Biserica este construită în formă de navă în exterior şi în formă treflată în interior, având în naos, în dreptul stranelor, adâncituri în zid. Catapeteasma a fost pictată între anii 1768-1799, în ulei, pe lemn din tei. Ea a fost, se pare, adaptată de la biserica veche la cea nouă.

Lăcașul a fost reparat în decursul vremii în mai multe rânduri, în anii 1885, 1913, 1927, 1967. Între anii 1982-1992 au avut loc ample activităţi de restaurare conduse de preotul Ioan Iordăchescu. S-au efectuat reparaţii capitale la acoperiş, fiind restaurat turnul mare al bisericii, a fost recondiţionată zugrăveala interioară şi faţada exterioară a bisericii, a fost confecţionat din lemn de stejar tot mobilierul religios şi uşile de la intrare.

Din toamna anului 2020, parohia „Sfântul Proroc Ilie” din Fălticeni este păstorită de părintele protopop Ioan-Adrian Dulgheriu. (Irina Ursachi)

sursa: arhiepiscopiasucevei.ro