Itinerariul pastoral-misionar al Preasfințitului Părinte Episcop Macarie Drăgoi al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord în săptămâna a 5-a după Rusalii a inclus o serie de slujiri arhierești și discuții cu creștinii ortodocși convertiți din Regatul Norvegiei și din Regatul Suediei. 

Astfel, ierarhul a săvârșit sâmbătă, 8 iulie 2023, Dumnezeiasca Liturghie Arhierească și Slujba Parastasului în mijlocul micii comunități euharistice din orașul norvegian Fredrikstad, iar în Duminică a 5-a după Rusalii, 9 iulie 2023, în Biserica Paraclis Episcopal din Oslo, când a botezat doi copilași din comunitate și a cununat o tânără familie.

Miercuri 12 iulie 2023, când în Biserica Ortodoxă Română se cinstește Sfânta Icoană „Prodromița” de la Muntele Athos și sunt pomeniți Sfânta Mironosiță Veronica și Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul, Preasfințitul Părinte Episcop Macarie Drăgoi al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, însoțit de preotul consilier Octavian Horațiu Mureșan, a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească în Parohia ortodoxă suedeză „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din orașul Leksand, în regiunea Dalarna, aflată sub oblăduirea canonică a Preasfinției Sale, alcătuită din convertiți și păstorită de către preotul suedez Mikael Liljeström.

La finalul slujbei, în cadrul căreia răspunsurile liturgice au fost oferite de către corul parohiei condus de prezbitera Iris Liljeström, Preasfințitul Părinte Macarie le-a vorbit celor prezenți despre condițiile mântuirii: credința dreaptă, smerenia și faptele bune, enunțate de Sfântul Paisie Aghioritul la întâlnirea din anul 1977 pe care a avut-o cu Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie în Muntele Athos, când Părintele Cleopa dorea cu ardoare să rămână defintiv în Sfântul Munte și a cerut atunci sfat Sfântului Paisie, care pustnicea atunci în Athon. Sfântul Paisie i-a răspuns: „Dacă rămâi definitiv aici te vei mântui ca monah, însă dacă te întorci în țară te vei mântui ca apostol”.     

Părintele Mikael și comunitatea au primit apoi mai multe daruri din partea Preasfințitului Macarie, printre care o cruce de binecuvântare confecționată în atelierele Patriarhiei Române și o copie a icoanei Maicii Domnului „Alăptătoarea” de la Țibleș. Copiii s-au bucurat, la rândul lor, de dulciurile oferite de ierarh.

După agapa frățească, mai mulți dintre membrii parohiei au împărtășit experiențele, bucuriile dar și provocările condiției de creștin ortodox convertit în Scandinavia. 

Au luat mai întâi cuvântul parohul comunității euharistice, Părintele Mikael Liljeström care s-a aflat alături de prezbitera Iris, care a spus:

A fi creștin ortodox în Suedia nu e chiar o raritate. Există, după unele estimări, câteva sute de mii de creștini ortodocși și orientali, dar pe viitor nevoile misionare vor crește, fiind nevoie – după părerea mea – de mulți slujitori ai Domnului care să cunoască limba suedeză. În parohia noastră există foarte multe naționalități, de aceea limba suedeză este liantul și numitorul nostru comun, însă încercăm să folosim în cult și câte puțin din celelate limbi pe care le vorbesc enoriașii noștri. Înainte de convertire am fost preot în Biserica Evanghelică-Luterană Suedeză, iar soția mea Iris a fost cantor și organist în aceeași biserică, ea având o solidă pregătire muzicală – pe care și-o pune în valoare conducând acum corul parohiei noastre. Ortodoxia e pentru mine bucurie în Hristos Domnul, de aceea aș îndemna pe toată lumea, indiferent de țară, să o practice și să se împărtășească de tezaurul spiritual incredibil pe care Biserica noastră Ortodoxă îl are – scrierile, cântecele liturgice, practicile duhovnicești și toate celelalte. Nici nu vă dați seama cât de privilegiați suntem să fi primit aceste daruri.

Apoi au vorbit tinerii Petri și Sunniva Nordin, care urmează să primească în curând Taina Cununiei.

„Numele meu este Petri Nordin, am douăzeci și cinci de ani, studiez Teologia și am devenit ortodox în urmă cu aproximativ cinci ani, când m-am convertit de la romano-catolicism. Am venit de la aproximativ două sute de kilometri și sunt foarte bucuros să particip la această Liturghie arhierească”.

„Eu sunt Sunniva Nordin și am devenit ortodoxă cam în același timp cu Petri. Înainte de aceasta eram într-o căutare spirituală permanentă și mă bucur la rândul meu că am găsit Calea”. 

A urmat apoi citețul Arsenios Lillqvist:

Mă numesc Arsenios și m-am convertit în urmă cu cinci ani. Înainte de aceasta am fost evanghelic-luteran, însă nu m-am simțit împlinit, simțeam mereu că îmi lipsește ceva. Când am pășit pentru prima oară în această biserică am exclamat: Wow! Aceasta e cu adevărat închinare adusă lui Dumnezeu! Și am rămas în Biserică.

La final, ne-au împărtășit câteva gânduri și o altă familie, Niil și Maria-Elisabeth Blomqvist.

„Numele meu este Niil și am devenit ortodox în urmă cu mai bine de două decenii. Sunt crescut într-o familie penticostală, însă la adolescență am devenit ateu. În jurul vârstei de douăzeci de ani s-au întâmplat unele lucuri în viața mea ce m-au făcut să încep să Îl caut din nou pe Dumnezeu. Am început să recitesc Biblia și m-am reîntors la penticostali, apoi am încercat și în Biserica Luterană Suedeză (atât în unele parohii low-church, cât și în unele high-church), iar în cele din urmă l-am întâlnit pe părintele Mikael, care nu era nici el ortodox pe atunci. Am participat amândoi la o slujbă la o mănăstire și am simțit atunci ceva ce nu mai simțisem niciodată: că slujba nu mai reflecta tendințele culturale și ideologice ale epocii, că timpul se oprise în loc, da, că Sfinții și Îngerii slujeau împreună cu noi! Am devnit ortodox doi ani mai târziu.”

„Eu sunt Maria și am crescut la rândul meu într-un mediu evanghelic, neo-protestant. Am început, cu timpul să am îndoieli cu privire la învățătura de credință a mișcării din care făceam parte, în special referitor la perspectiva lor asupra Sfintei Împărtășanii. Am renunțat să mai merg la vreo biserică și în acest interval am studiat un curs despre viața și credința Bisericii Ortodoxe și dintr-o dată mi-am dat seama că răspunsul la toate întrebările mele teologice, cărora nu le găseam răspuns în toți acești ani, se află în Ortodoxie. Am hotărât să cercetez mai multe referitor la Biserica Ortodoxă și așa se face că în anul 2011 am luat cea mai bună decizie din viața mea. Nu au dispărut magic toate zbaterile și frământările, însă simt că stau pe un fundament mult mai stabil, în calitate de creștin ortodox. Există o unitate, indifierent de limba pe care o vorbim.”         

Printre lucrurile pentru care convertiții și-au exprimat recunoștința este și existența unei bogate literaturi duhovnicești tradusă în limba nativă. Una din lucrările menționate în context a fost și o colecție de texte aparținând Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, coagulate în lucrarea „La Joie de la fidelité” tradusă în suedeză cu titlul „Trons sanning och glädje”, publicată prin purtarea de grijă a Episcopului Macarie, la Editura „Anastasis” din Stockholm.