În acest sfârșit de săptămână, IPS Părinte Teofan vizitează câteva așezăminte monahale din județul Neamț. Prima oprire a fost la Mănăstirea Dumbrăvele din localitatea Oșlobeni, comuna Bodești, județul Neamț. Acolo, ierarhul a binecuvântat obștea monahală și a săvârșit Liturghia Darurilor mai înainte sfințite. Ca semn de prețuire pentru întreaga lucrare împlinită în cadrul mănăstirii, maica Nectaria Grădinariu a fost hirotesită stavroforă, primind din partea chiriarhului Crucea pectorală. Tot atunci, un preot a fost hirotesit duhovnic.

„Să ne dăruiască Dumnezeu pacea Sa, pacea Cerului, ca să fie în primul rând în sufletele noastre, în familiile noastre, în obștea mănăstirilor noastre, în parohiile noastre și în toată lumea. Căci dacă nu avem pacea Domnului, multe războaie se află, în primul rând, în lăuntrul nostru și de acolo, izbucnesc și întru cele din afară”, a rostit la final Înaltpreasfințitul Părinte Teofan.

Istoricul Mănăstirii Dumbrăvele s-a transmis doar prin viu grai de către bătrânii din satele vecine.  Prima biserică ce a străjuit aici a fost cea ridicată de nişte călugări prin anul 1712, în mijlocul pădurii de stejari. După numele pădurii Dumbrava a fost un timp botezată şi mica localitate din zonă. În timpul comunismului, lăcașul de cult a funcţionat ca biserică de mir, iar după 1991 schitul a trecut sub oblăduirea Mănăstirii Bistriţa. În anul 1993, așezământul a fost greu încercat de un incendiu izbucnit din cauza unui scurtcircuit. Atunci, biserica a ars până la temelii. În perioada 1994-2002 a fost ridicat un nou sfânt locaș, care a fost sfințit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe vremea păstoririi sale ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

Denia Acatistului, la Mănăstirea Peștera

Tot ieri, ierarhul s-a aflat la Mănăstirea Peștera Gârcina, unde a oficiat Denia Acatistului Bunei Vestiri. La final, pentru meritele deosebite, maica stareță Teodora Amariei a primit rangul de stavroforă.

În cuvântul de învățătură, Părintele Mitropolit a afirmat că deși omul este purtător de păcate, nădejdea lui este la Domnul Iisus Hristos:

Această seară, de câteva veacuri bune, de peste un mileniu, este consacrată cinstirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, considerată apărătoarea, păzitoarea, protectoarea cetății creștine. Am aflat din cuvântul rostit istoria sărbătorii, când cetatea cea sfântă a Constantinopolului a fost atacată de popoare păgâne, iar locuitorii, creștinii ortodocși erau înfricoșați. Maica Domnului, în icoana sa cea binecuvântată, și lemnul Preasfintei Cruci au fost scoase pe zidurile cetății. A fost rugăciune multă, au fost îngenunchieri, lacrimi și frică multă, dar și credință deopotrivă, iar toate acestea au făcut ca cetatea sfântă să fie păzită de rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Pentru acele momente, pentru ca oamenii să-și aducă aminte de ceea ce s-a întâmplat atunci, Biserica a hotărât ca în această zi, în a V-a săptămână din Post, an de an, să ne aducem aminte prin rugăciune de cele întâmplate atunci și să luăm aminte la cele ce se întâmplă astăzi. În literatura noastră creștină, mintea omului este numită cetate. Această minte a omului o putem numi și inimă, și suflet. Mintea omului este mereu atacată de gânduri vrăjmașe, de neatenție la rugăciune, de ceea ce spunem în rugăciunea din Post «Doamne și stăpânul vieții mele». Este atacată de duhul trândăviei, atacată de duhul grijii de multe, atacată de duhul iubirii de stăpânire, atacată de duhul grăirii în deșert. Este atacată în cele din urmă de mândrie, de duhul slavei deșarte, de conștiința de superioritate față de ceilalți, rădăcina relelor. Iar această cetate a inimii noastre, asaltată atât de mult din toate părțile, nu poate fi ocrotită de noi. Suntem prea slabi, prea neputincioși, prea purtători de păcate. Și atunci unde ne este scăparea? Scăparea ne este la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, căci spune Regele David «De n-ar păzi Dumnezeu cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte» (Psalmi 126:1). Nădejdea noastră este așadar la marele și milostivul nostru Dumnezeu.

Mănăstirea Peştera din comuna Gârcina a fost înfiinţată în anul 1993, mai întâi ca schit, apoi ridicată în anul 2002 la rang de mănăstire. Slujba de sfinţire a Bisericii cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“ a fost oficiată în data de 13 septembrie 1997 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Slujbe arhierești la Sihăstria și Agapia

Astăzi, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit se va afla la Mănăstirea Sihăstria iar mâine, în Duminica a V-a din Postul Sfintelor Paști, ierarhul va oficia Sfânta Liturghie la Mănăstirea Agapia.