Dacă Botezul este naşterea cea de sus, naşterea în Duh, Spovedania, şi acest har pe care îl primim în ea, este o înnoire a Botezului, este o naştere cu adevărat. Sfântul Simeon Noul Teolog spune un cuvânt greu în acest sens, dar, până la ur­mă, nu putem să nu fim de acord cu el. Sfântul Simeon spune că naşterea duhov­nicească de către duhovnic este poate mai importantă chiar decât Botezul. De­sigur, nimeni fără Botez nu ar putea fi născut de către duhovnic. Dar, dacă nu avem această naştere pentru Evanghelie (expresia aparţine Apostolului Pavel), de către un părinte duhovnicesc care să ne călăuzească la calea mîntuirii, nu putem folosi darurile primite la Botez. Sun­tem ca un cămătar, suntem ca un paznic al unei vistierii nemaipomenite, dar care a pierdut cheia. Cheia cu care noi des­chidem uşa vistieriei nestricate a daruri­lor dumnezeieşti pe care le primim în Sfântul Botez ne-o dă duhovnicul. De aceea, această legătură este început, te­melie şi sfârşit al vieţii în Biserică.

(Ieromonah Savatie Baștovoi, Singuri în fața libertății, Editura Cathisma, București, 2009, pp. 25-26)