Sute de pelerini s-au rugat la Mănăstirea Sihla, sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Teodora. PS Damaschin: „Mare binecuvântare este să-ți știi și să-ți onorezi chemarea!”

Arhiepiscopia Iaşilor

Sute de pelerini s-au rugat la Mănăstirea Sihla, sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Teodora. PS Damaschin: „Mare binecuvântare este să-ți știi și să-ți onorezi chemarea!”

Vineri, 7 august, în ziua prăznuirii Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, s-a aflat în mijlocul obștii Mănăstirii Sihla din județul Neamț.

Sărbătoarea a debutat liturgic în seara zilei de joi, cu slujba privegherii, oficiată de PS Damaschin în paraclisul de vară al mănăstirii. De ziua Sfintei Cuvioase Teodora, Sfânta Liturghie a fost săvârșită, de asemenea, în incinta așezământului monahal, în prezența a sute de credincioși legați sufletește de Mănăstirea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla și de locul în care s-a nevoit părintele Paisie Olaru.

Pentru a marca sărbătoarea Sfintei Teodora așa cum se cuvine și în acest an, la slujbă au luat parte mai mulți preoţi şi diaconi, alături de stareţii şi stareţele de la manastirile din zonă, respectându-se atât îndrumările bisericești, cât și regulile impuse de autorităţi ca urmare a măsurilor de prevenție şi limitare a răspândirii coronavirusului. Răspunsurile la strană au fost date de o parte dintre membrii corului academic „Byzantion” din Iași.

În cuvântul adresat credincioşilor prezenţi după citirea Sfintei Evanghelii, PS Părinte Damaschin a vorbit despre faptul că noi, creștinii, trebuie să ascultăm chemarea lui Dumnezeu aşa cum au ascultat-o sfinţii și, urmând poruncile Sale, să ne facem vrednici de chemarea Sa și de Împărăția cea Cerească:

„Venit-ați aici, la casa Sfintei Cuvioase Teodora, adică la Sihla, fiind chemați. Poate vă v-a chemat și părintele stareț, poate ați aflat și de programul liturgic din aceste zile, însă dincolo de toate, cred că nu oamenii vă adună pe dumneavoastră, credincioșii, ci sfinții și Dumnezeu, prin ei. Este sărbătoarea Sfintei Teodora și ea vă cheamă – de aici, de mai departe – ea vă vorbește, ea vă deschide brațele, ea vă primește și ea vă răsplătește. De fapt, Dumnezeu, prin ea, căci a lucrat minunat în viața ei și o pune înaintea ochilor noștri ca icoană, ca lumină, ca far, ca și călăuză, ca drum. Ne invită Dumnezeu ca, privind spre ea, să o urmăm, apoi ne zice: «a fost ca voi și a ajuns ca Mine. Și voi puteți să o urmați, aveți și voi chemare sfântă, așa cum am chemat-o pe Sfânta Teodora. Nu am chemat-o ca să își schimbe locul pământesc, ci am chemat-o să-Mi slujească Mie, ea a răspuns și și-a sfințit viața, iar Eu m-am bucurat», zice Domnul. De ce s-a bucurat Dumnezeu, fraților și surorilor? De ce este minunat Dumnezeu întru sfinții Lui? Pentru că vede, El, că făptura mâinilor Sale își împlinește menirea, își împlinește chemarea. Ajunge omul acolo unde Dumnezeu a vrut să fie toți oamenii. Acum, din păcate, doar câțiva ajung la această măsură, dar Dumnezeu pe toți ne-a chemat să fim ca Sfânta Teodora, ca Sfântul Ioan Iacob, ca toți sfinții știuți și neștiuți. Se bucură Dumnezeu pentru că se oglindește în sfinți și se bucură pentru că mai există oameni care ascultă cu toată deplinătatea chemarea Lui, trimisă pentru orice om, dar nu de toți împlinită [...]. Mare binecuvântare este să-ți știi și să-ți onorezi chemarea. Să nu umbli după alte chemări. Sfântul Apostol Pavel zice că fiecare, în starea în care a fost chemat, în aceea să rămână. Dumnezeu nu ne interzice să căutăm și altceva, dar zice: nu e pentru tine, e pentru altcineva. Îndeosebi, oamenii după ce aleargă? După funcții, după putere și după avere […]. Țineți mintea asta, iubiți credincioși: onorați-vă chemarea în care sunteți, nu umblați după alta. Și care este semnul că aceea îmi este chemarea? Că te simți bine acolo. Când ești odihnit, liniștit și așezat cu sufletul în lucrarea pe care o ai, atunci să știi că aceea este chemarea ta”.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele Pahomie Catană, starețul Mănăstirii Sihla, i-a oferit în dar o icoană PS Părinte Damaschin, mulțumindu-i pentru binecuvântarea adusă obştii mănăstirii şi tuturor pelerinilor care au ţinut să ia parte la această frumoasă sărbătoare. De asemenea, părintele stareț a adus un gând de recunoștință și IPS Părinte Teofan pentru pentru dragostea, purtarea de grijă și încrederea arătate în toți acești ani față de obștea Sihlei. A urmat, apoi, o slujbă de parastas pentru Părintele Marius Gabriel Bărăscu, mutat la Domnul în urmă cu un an, după un accident rutier petrecut chiar de ziua sa de naștere, în drumul de la Mănăstirea Sihla spre casă.

De-a lungul întregii zile, pelerinii s-au putut închina la un fragment din moaștele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, dar și la peștera Sfintei Cuvioase Teodora, aflată în proximitatea așezământului monahal, unde s-a săvârșit, după tradiție, slujba Acatistului Cuvioasei, moment care încheie sărbătorile sfinților nemțeni.

Sfânta Teodora, ocrotitoarea schitului de pe Obcina Sihlei

Începuturile de sihăstrie la Sihla se pierd departe în istorie, înainte de anul 1200. Prima menționare scrisă că la Sihla există sihăstrie datează din anul 1326. În anul 1604, Sihla este amintită în documentul numit „Hotarnica domnească”, emis de domnitorul Ieremia Movila Vodă, pentru fixarea hotarelor dintre Mănăstirile Secu şi Agapia. Arhiereul Narcis Cretulescu spune că pustnicii de la Sihla au ajutat la întocmirea acestui act. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea la Sihla a sihăstrit circa 40 de ani, Sfânta Cuvioasa Teodora de la Sihla.

Perioada de apogeu a isihasmului la Sihla a fost între secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea. La mijlocul secolului al XVIII-lea, odată cu dezvoltarea schiturilor Sihăstria şi Sihla, o mare parte din sihastri au preferat să se liniştească în împrejurimile schiturilor, mai ales pe Valea Pârâului Negru şi la Râpa lui Coroi. Astfel, puteau ajunge uneori la slujbe sau la un duhovnic mai apropiat. În a doua jumătate a sec al XVIII-lea, în pădurile Sihei va sihastri Cuviosul Iosif Pustnicul, marele duhovnic al Mănăstirii Văratec, împreună cu cei doi ucenici ai săi Gerontie şi Gherasim.

În anul 1813, părintele ieromonah Benedict Ardeleanu de la Mănăstirea Secu va rectitori biserica mare cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” reconstruind-o şi dându-i înfăţişarea din zilele noastre. Totodată, ridică şi un rând de chilii, ceea ce va duce la dezvoltarea vieţii de obşte în Schitul Sihla.

În noiembrie 2011, schitul devine mănăstire cu denumirea „Mănăstirea Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” – Sihla.

Galeriile FOTO complete din cadrul evenimentelor, aici:

Citește despre: