Astfel, ediția din 2018 a „Taberei familiilor din Episcopia Europei de Nord” s-a desfășurat în anul Centenraului în județul Suceava, orașul Gura-Humorului și în localitatea Spermezeu, judeșul Bistrița-Năsăud, în perioada 23-29 iulie. Deschiderea oficială a taberei a avut loc la Gura Humorului, luni, 23 iulie, când organizatorii au adresat participantilor cuvântul de bun-venit și au prezentat programul bogat al zilelor ce vor urma.

Prima activitate din categoria drumețiilor a fost vizitarea Minei de sare din Cacica, aflată într-o zonă cu o bogată tradiție în extragerea și exploatarea sării încă din perioada când această regiune se afla sub Administrația miltară habsburgică. După ce au avut ocazia să afle cum se extrăgea, prin fierbere, sarea din numeroasele izvoare de saramură din zonă, tinerii au participat, în a doua jumătate a zilei, în localitatea suceveană Marginea, la un atelier interactiv dedicat meșteșugului olăritului și artei ceramice. Nu doar că au făcut cunoștință cu „Ceramica neagră de Marginea” și au ascultat poveștile olarilor locali, ce duc cu acrivie mai departe această tradiție ce își are, se pare, izvorul încă în timpul civilizației geto-dace, ci au încercat ei înșiși să dea formă lutului reavăn.

După această fascinantă experiență, grupul s-a îndreptat spre Mănăstirea Bogdana din orașul Rădăuți, ctitorie de secol al XIV-lea al lui Bogdan I, întemeietorul statului feudal moldovean. Îninate de a participa la slujba de seara și a încheia prima zi a taberei, s-a vizitat și „Așezământul de copii Sfântul Ierarh Leontie”, instituție de caritate în care locuiesc (în cele 11 case de tip familial) peste 120 de copii orfani sau cu posibilități materiale reduse.

În pofida vremii mohorâte, a doua zi a taberei a avut ca temă vizitarea vechii capitale a Moldovei în perioada medievală, orașul Suceava, căruia participanții au fost nerăbdători să îi afle istoria și să îi cunoască farmecul. Primul popas a fost, desigur la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, biserică aflată pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, în grupul Bisericilor pictate din nordul Moldovei și reședința actuală a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. La racla cu moaștele întregi ale Sfântului Ioan, negustorul care și-a dat viața pentru Hristos, refuzând apostazia, ne-am rugat ca acest martir să ne inspire și să ne întărească, mijlocind înaintea lui Dumnezeu pentru toți participanții la tabără, toși cei care se străduiesc să ofere o bună mărturie creștină, indiferent de țările în care trăiesc. Vizitarea orașului a continuat cu un periplu la Muzeul de istorie sau Muzeul Bucovinei, unde fără îndoială „Sala Sfatului domnesc” sau „Sala Tronului” este cea mai spectaculoasă aripă, reconstituind fidel, cu manechine în mărime naturală, imaginea fidelă a ethosului Moldovei acelei epoci, guvernat de figura maiestuoasă a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Și această zi s-a încheiat cu reculegere și rugăciune la Mănăstirea Dragomirna.

Ziua de miercuri, 25 iulie, a debutat cu o experiență foarte inedită: deplasarea cu mocănița (trenul cu abur) pe calea ferata cu ecartament îngust între localitățile Moldovița și Argel, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Folosită inițial pentru transport de masă lemnoasă de la pădure la gater, trenul are acum o funcție strict turistică, spre încântarea celor care aleg să parcurgă cei 10 kilometri ai traseului foarte pitoresc. La întoarcerea în Moldovița, ne-am închinat în biserica mănăstirii și am trecut puțin și pe la Mănăstirea Sucevița. După prânz, tabăra s-a îndreptat spre Mănăstirea Putna, cea pe care Mihai Eminescu a numit-o „Ierusalimul neamului românesc”. Aici ne-am rugat la mormântul marelui domnitor Sfântul Ştefan cel Mare, topos numit de același poet național „altarul conştiinţei naţionale”. Trecând pe la muzeul mănăstirii și primind cuvânt de folos din partea părinților monahi, am continuat periplul duhovnicesc către Mănăstirea Sihăstria Putnei și apoi Peștera Sfântului Daniil Sihastrul, situată la mică distanță de vatrele monahale sucevene menționate anterior. Seara s-a încheiat cu rugăciunea și imnul „Lumină lină” pe care le-am intonat împreună.                     

Joi, 26 iulie, tinerele familii din tabără au pornit în pelerinaj spre sihăstriile din „pustia” bucovineană sau „Athosul românesc”, cum mai este numit muntele Rarău. Mănăstirile de la Pojorâta și Sihăstria Rarăului sunt oaze de duhovnicie și trăire autentică monahală. Drumul până la aceste vetre monahale este el însuși un eveniment, șoseaua alpină „Transrarău” fiind considerată una dintre cele mai spectaculoase din România. Cuvintele pline de înțelepciune și îmbărbătare ale Părintelui Ioan Larion Neagoe, unul dintre duhovnicii care a trecut prin școala aspră a suferinței în închisorile comuniste, ne-au reaprins râvna și patriotismul, astfel că odată ajunși înapoi la locul de cazare din Gura Humorului, în jurul focului de tabără, am cântat cu însuflețire cântece creștine și patriotice. Astfel s-a încheiat ziua a patra.

Ziua de vineri a debutat cu atelierul de încondeiat ouă, în care cei mici mai ales, dar și părinții lor, au devenit experți în acest meșteșug duhovnicesc reprezentativ pentru zona Bucovinei, ale cărui taine au avut ocazia să le deslușească pe îndelete în prima parte a zilei. După un pelerinaj la Voroneț (lăcaș de cult supranumit și „capela sixtină a Ortodoxiei românești„ datorită frescelor exterioare atât de cunoscute în întreaga lume) și Mănăstirea Gura Humorului, la ceas de Vecernie ne-am adunat în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului și Sfinții Români” din Gura Humorului, pentru a ne întâlni în rugăciune cu IPS Serafim Joantă, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, şi cu PS Macarie Drăgoi, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, care au slujit, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, alături de preotul paroh Mircea Nuțu și de un numeros sobor de preoți și diaconi din Episcopia noastră și din împrejurimi. În dialogul duhovnicesc ce a urmat slujbei Vecerniei, IPS Părinte Mitropolit Serafim a a vorbit despre importanţa rugăciunii, venind cu exemple din Sfânta Scriptură şi de la Sfinţii Părinţi, şi despre rolul Bisericii în viaţa oamenilor. „Biserica este cea care, aici pe pământ ne ajută să ne mântuim, adică să ne elibereze de rău şi de păcat. Nu ne putem salva sufletele noastre în veşnicie dacă nu ţinem legătura cu Biserica. Biserica este taina comuniunii şi a mântuirii oamenilor. Ea a fost întemeiată de Hristos pentru a-I continua lucrarea de mântuire săvârşită acum 2000 de ani. Noi suntem mădulare ale trupului Bisericii. Prin faptul că ne strângem la rugăciune şi ne împărtăşim cu Sfintele Taine, trăim tot mai mult în solidaritate şi în comuniune. În strănătate, atât ierarhii, cât şi preoţii caută să dea mărturia cea mai bună a iubirii lui Hristos pentru noi. Oamenii nu se apropie de slujitorii Bisericii, dacă nu văd în ei icoana vie a Mântuitorului Hristos. Cu toţii trebuie să fim una cu Hristos. Toată taina vieţii noastre se rezumă la iubire”, a conchis ierarhul. Cu câteva minute înainte de miezul nopții am ieșit cu toții în piața din fața catedralei pentru a asista la cea mai lunga eclipsă totală de Lună din secolul nostru.

În dimineaţa zilei de sâmbătă, 28 iulie, IPS Serafim şi PS Macarie au fost întâmpinaţi în faţa catedralei din Gura Humorului de către soborul slujitorilor şi de către credincioşii îmbrăcaţi în costume naţionale. Cei doi ierarhi au oficiat apoi Sfânta Liturghie, în prezenţa familiilor de români prezenţi în tabăra din Gura Humorului şi a enoriașilor catedralei din Gura Humorului. PS Macarie a adresat apoi un cuvânt în mod special tinerilor în care i-a îndemnat să fie păstrători ai dreptei credinţe şi să-l aibă ca model pe Mântuitorul Hristos: „Trăiți acum cea mai frumoasă perioadă din timpul vieții unui om. Tinerețea este un mare dar, o mare responsabilitate și o mare încercare, însă și un mare examen. Este o perioadă în care dați multe examene și cele mai importante examene sunt cele ale vieții. Voi, tinerii, sunteți cei mai vânați dintre toți! Consumerismul, atracțiile noilor tehnologii, ideologiile de gen sau anti-familie, toate sunt menite, în primul rând, capturării voastre. Tinerețea voastră este „marfa” cea mai râvnită de stăpânitorii acestei lumi! Trebuie să conștientizați acest lucru. Mintea, inima și trupul vostru sunt râvnite de cei fără scrupule care vor să le colonizeze, să le paraziteze cu ideologiile lor stricate, cu darurile lor otrăvite, cu „drogurile” lor virtuale sau reale. Sunt multe feluri de „droguri” prin care râvna tinerească este secătuită. Unul dintre ele este tehnologia digitală. Iubiți tineri, nu va lăsați gârboviți de telefoanele și Ipad-urile voastre! Ridicați privirea din ecran!  Priviți, cu atenție, în jur, la chipurile celor din jur, înălțați privirea în sus, către cer. Hrăniți-vă năzuințele nobile, înalte alte sufletului, nu pe cele josnice! Nu vă lăsați murdăriți de această cultură a desfrâului, a senzualității care se revarsă acum peste tot, căutând să nu lase nici un loc, nici un suflet neîntinat…Luați aminte la vremurile în care trăim, cultivați-vă discernământul, iubiți-vă  unii pe alții în hristos, iubiți-vă patria, iubiți pe eroii noștri, iubiți-vă înaintașii de la care ați primit o moștenire, iubiți-vă părinții, iubiți-vă aproapele vostru aflat în nevoi! Fiți ca acei tineri cărora Sfântul Apostol Ioan, Apostolul Iubirii, le adresa aceste cuvinte: Scris-am vouă, tinerilor, căci sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi şi aţi biruit pe cel viclean... (1 Ioan 2, 14)”, a punctat PS Macarie. Fiind sâmbătă, după slujba Parastasului pentru cei adormiţi, toși participanții la tabără au participat apoi la o agapă frăţească în casa socială a parohiei.

Spre seară ne-am îndreptat spre Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud, satul natal al PS Macarie, pentru a ne bucura împreună de punctul culminant al taberei și anume hramul bisericii parohiale și sărbătoarea fiilor satului. Duminică dimineață, 29 iulie 2018, ne-am închinat la icoana Maicii Domnului Alăptătoarea și am participat la procesiunea și Sfânta Liturghie sub protia celor doi ierarhi, IPS Serafim și PS Macarie, înconjurați de un numeros sobor de preoți și diaconi, cu participarea câtorva mii de pelerini, mulți dintre aceștia înveșmântați în portul tradițional. Agapa creștină s-a constituit într-o veritabilă Liturghie de după Liturghie, unde sătenii și pelerinii au intonat cântări bisericești și patriotice. (Pr. Andrei-Ovidiu Sofa)