Tăcerea grăitoare
Căci cel ce vrea să cuvânteze
De Cel ce este necuprins
Cum poate să-și imagineze
Că arde când e focul stins?
Și teolog de m-aș numi
Și să-L mărturisesc de-aș vrea
Nimic nu pot făr’a-L trăi
Nimic de nu fac voia Sa.
Căci cel ce vrea să cuvânteze
De Cel ce este necuprins
Cum poate să-și imagineze
Că arde când e focul stins?
Și cum să spun’a Sa căldură
De Duhul Sfânt că-I este dată
Când are inima de piatră
Iar mintea-n gânduri încurcată.
Mai bine e de luat aminte:
Cuvântu-I viu și lucrător
Știind că litera ucide
Tăcând nu ești ucigător.
- Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro