Ce înseamnă „ajunge zilei răutatea ei”?

Vreau să vă spun că întrebarea sau cuvântul acesta are un profund înţeles. Vrea Mântuitorul să ne scape de o cruce. De crucea cea grea care ne striveşte pe toţi - grija. Ne asumăm noi toată responsabilitatea şi toată grija, ca şi cum de noi ar depinde totul. Şi atuncea Dumnezeu încearcă să ne spună „mai lăsaţi în grija lui Dumnezeu, încredeţi-vă în grija lui Dumnezeu, daţi loc providenţei, purtării de grijă a lui Dumnezeu, aveţi încrederea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Providenţa, asta ne îndreaptă gândul către purtarea degrijă a lui Dumnezeu. Are Dumnezeu grijă de ziua de mâine.Tu bucură-te de ceea ce ai acum. Bucură-te, pentru că pierzi ocazia. Pentru că în loc să te bucuri pentru ceea ce-ţi dăDumnezeu astăzi, mâine, iar nu te vei bucura de ce-ţi va da Dumnezeu atunci. La infinit nu te vei bucura de clipă. Trăieşte clipa! Pentru că trecutul e tot trecut orice am face,viitorul e tot viitor orice am face, prezentul este numai în posesia noastră. Bucură-te de prezent, de ceea ce Dumnezeu ţi-a rânduit, nu sta mereu cu faţa înspre trecut şi cu faţa înspre viitor, că pierzi prezentul. Că viitorul niciodată nu-l ajungi, trecutul niciodată nu-l mai prinzi. Şi atunci bucură-te de ceea ce e în prezent, în actualitate.

Prezentul este singurul care e al nostru. Care e în posesiunea noastră şi de care trebuie să ne bucurăm şi să ne folosim. Fiecare clipă este un dar de la Dumnezeu şi va trebui să răspundem pentru fiecare clipă dacă am trăit-o corect, după cum vrea Dumnezeu, sau n-am trăit-o corect şi am pierdut clipa. Vom răspunde de fiecare clipă prin care am trecut în viaţă.

Şi acest,,ajunge zilei răutatea ei? ”

Ce vrei mai mult? Nu îţi sunt destule greutăţile care le ai astăzi? Mai vrei să vezi? Păi, stai să văd, ce mi se va întâmpla mâine? Nu ţi-e suficient ceea ce ai acum? Adică vrei să-ţi încarci crucea cu încă o cruce... cruce peste cruce, peste cruce. Nu-ţi ajunge ziua ce trăieşti, momentul, clipa? Mai vrei peste clipă să aduci iarăşi, altele? Pentru că, aici, vine vorba de tendinţa noastră de a ne încărca cu cea mai grea cruce care creează stres-ul. Stres-ul se creează din grija exagerată. Din grijă şi iar din grijă.

(Bogdan Eduard și Î.P.S. Iustinian Chira, Convorbiri în amurg, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 155-157)