Trei uşi ai de încuiat când te rogi

Cuvinte duhovnicești

Trei uşi ai de încuiat când te rogi

    • Trei uşi ai de încuiat când te rogi
      Trei uşi ai de încuiat când te rogi

      Trei uşi ai de încuiat când te rogi

Dumnezeieştii Părinţi înţeleg cu totul altfel: Trei uşi ai de încuiat când te rogi: uşa cea de lemn, pentru oameni; uşa buzelor, pentru cuvinte, ca să nu grăieşti cu nimeni decât cu Dumnezeu; şi uşa inimii, pentru duhuri, ca să te pogori cu mintea în cămara inimii. Că inima este cămara minţii.

Mintea trebuie să se pogoare în inimă, că inima este cămara minţii. Aceasta-i cămara de care spune Hristos: Tu, când te rogi, intră în cămara ta şi roagă-te Tatălui tău întru ascuns şi Tatăl tău, Care vede cele întru ascuns, îţi va rasplăti ţie la arătare. Voi credeţi că acea camară este cea de lemn, casa? Dacă o luaţi aşa, o luaţi după literă. Ori aici dumnezeieştii Părinţi înţeleg cu totul altfel: Trei uşi ai de încuiat când te rogi: uşa cea de lemn, pentru oameni; uşa buzelor, pentru cuvinte, ca să nu grăieşti cu nimeni decât cu Dumnezeu; şi uşa inimii, pentru duhuri, ca să te pogori cu mintea în cămara inimii. Că inima este cămara minţii.

(Ne vorbeşte părintele Cleopa - vol. I, Editura Sfânta Mănăstire Sihăstria, 1995, p. 27)

Citește despre: