se pare c-am mâncat un fel de măr
ce-avea în sâmburi prima toamnă
și inima ce ne ținea în Cer a stat
și am căzut deodată din icoană.

și-acum Tu ne săruți stăruitor pe suflet
pe ochi pe frunte și pe sânu-i mut
cu rana care Ți-a rămas din noi…
Tu, Dragoste din care am căzut...