Expoziția, deschisă publicului în perioada 24 martie – 9 mai 2026, propune o incursiune în universul simbolic și istoric al doamnelor Moldovei – soții de domnitori, protectoare ale Bisericii și susținătoare ale vieții culturale. Prin contribuția lor, adesea discretă, aceste personalități au avut un rol esențial în consolidarea identității spirituale și culturale în epoca medievală și premodernă.

Publicul prezent la vernisaj a avut ocazia să descopere reprezentări iconografice și fragmente de pictură murală de o deosebită valoare documentară și artistică, care aduc în prim-plan chipurile acestor doamne în ipostaze votive sau liturgice. Demersul muzeal evidențiază relația profundă dintre puterea domnească și viața Bisericii, subliniind atât dimensiunea istorică, cât și pe cea simbolică a rolului femeii ca păstrătoare a credinței și susținătoare a actului ctitoricesc.

Muzeograful Mihai Olteanu a subliniat importanța găzduirii acestei expoziții în sala Baptisteriu, spațiu care precede sala „Istorie și Politică Duhovnicească”, unde sunt prezentați soții doamnelor Moldovei. Acesta a evidențiat faptul că expoziția este organizată într-un an cu semnificație aparte, în care Patriarhia Română aduce în atenție femeile creștine din calendar:

Ne bucurăm să găzduim această expoziție, mai ales că are loc aici, în sala Baptisteriu, înaintea sălii „Istorie și Politică Duhovnicească”, unde sunt prezentați soții doamnelor. Acum ne aflăm în sala Baptisteriu, cu această expoziție dedicată doamnelor Moldovei, în anul în care Patriarhia Română aniversează femeile creștine din calendar.

Expoziția este destul de amplă. Din păcate, spațiul nu a permis expunerea tuturor panourilor informative dedicate doamnelor Moldovei, astfel că a fost selectată doar o parte dintre acestea. În schimb, există un panou mare care le cuprinde pe toate, cu informațiile esențiale: când s-au născut, când au murit, cu cine au fost căsătorite etc.

Este o expoziție de acest fel care aduce în prim-plan și doamnele, nu doar domnii. Știm dintotdeauna că femeia ținea casa, iar acest lucru se întâmplă și astăzi în majoritatea familiilor. Ele se ocupau de administrarea gospodăriei; soții aveau partea administrativă mai amplă, însă, cu toate acestea, și femeile aveau rolul lor bine definit. Se ocupau de familie, mai ales de educația copiilor. Este important ca ele să fie prezentate și din acest punct de vedere.

Majoritatea dintre ele au fost ctitoare de mănăstiri. Avem cazul Anastasiei Duca, care a ctitorit Biserica Albă, pe actualul amplasament al Catedralei Mitropolitane din Iași. Pe lângă rolul de soții și mame ale viitorilor domni, pe care îi educau împreună cu soții lor, ele aveau grijă și de administrarea anumitor bunuri. Sunt mai multe cazuri în care doamnele, de-a lungul timpului, chiar și mult după moartea soților lor, au continuat acte de ctitorie și de împroprietărire a unor mănăstiri. De aceea, este important să scoatem la iveală aceste aspecte, deoarece aceasta era și o parte din datoria lor.

Proiectul este realizat sub coordonarea curatorului, dr. Dumitru-Ionuț Stigleț, în colaborare cu Arhiepiscopia Iașilor, și propune o lectură contemporană a patrimoniului religios, punând în valoare teme precum memoria, continuitatea și identitatea.

Curatorul expoziției, a evidențiat faptul că demersul expozițional „Doamnele Moldovei” își propune să aducă în prim-plan istorii mai puțin cunoscute sau chiar uitate ale consoartelor voievozilor și domnilor Moldovei, care au contribuit, din umbră, la formarea statului, la consolidarea credinței și la întărirea spiritualității locale:

Expoziția „Doamnele Moldovei” își propune să aducă în prim-plan istorii mai puțin cunoscute sau chiar uitate ale consoartelor voievozilor și domnilor Moldovei, care au stat în spatele formării statului, al consolidării credinței și al spiritualității locale. Aceasta scoate la lumină aspecte mai puțin cunoscute despre doamnele Moldovei, acele consoarte aflate în spatele conducerii.

Observăm că ele se aflau, într-un fel, în penumbră, însă, în realitate, în anumite momente, au influențat decisiv destinele țării. În mod obișnuit, sunt promovate mai ales imaginile domnitorilor, însă, în numeroase cazuri, doamnele au avut un rol esențial în conducerea Moldovei.

Astăzi trăim vremuri mai favorabile, în care redescoperim și dorim să promovăm o istorie mai puțin spusă în alte perioade, când femeia nu avea atât de multe drepturi. În prezent, putem evidenția mai clar rolul femeii într-un anumit context istoric și modul în care aceasta s-a afirmat, prin credință, prin rugăciune și, de ce nu, prin putere.

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul Mitropolitan Iași, conform programului de vizitare, cu mențiunea că acesta poate suferi modificări în perioada Sărbătorilor Pascale.

Publicul este invitat să descopere o perspectivă aparte asupra istoriei Moldovei, prin chipurile și contribuția unor femei care au rămas, peste veacuri, repere de credință și demnitate.