„Ierusalimul neamului românesc“

Documentar

„Ierusalimul neamului românesc“

    • „Ierusalimul neamului românesc“
      Numită de Eminescu drept „Ierusalimul neamului românesc“, Putna este prima şi cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare

      Numită de Eminescu drept „Ierusalimul neamului românesc“, Putna este prima şi cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare

    • „Ierusalimul neamului românesc“
      Astăzi se împlinesc 20 de ani de la canonizarea voievodului Ştefan cel Mare, pomenit de Biserica Ortodoxă Română la data de 2 iulie

      Astăzi se împlinesc 20 de ani de la canonizarea voievodului Ştefan cel Mare, pomenit de Biserica Ortodoxă Română la data de 2 iulie

În data de 2 iulie, Biserica Ortodoxă Română cinsteşte memoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, această zi fiind prilej de pelerinaj la mormântul domnului Moldovei de la Mănăstirea Putna, prima ctitorie a sa. La Putna sau „Ierusalimul neamului românesc“, după cum a numit-o poetul Mihai Eminescu, pot merge credincioşii chiar în ziua hramului prin intermediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

În sfântul praznic al zilei de 2 iulie, când credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, la Putna, prima ctitorie a domnitorului, mulţime de pelerini români, în special din Basarabia şi nordul Bucovinei, vin să se roage şi să primească binecuvântare.

În amintirea Sfântului Ştefan cel Mare, în această zi este hram mare la „Ierusalimul neamului românesc“, după cum Mihai Eminescu numea aşezământul monahal în anul 1871. An de an, toţi cei care simt româneşte, cei iubitori de neam şi de ţară, vin să se închine la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare, acest „altar al credinţei strămoşeşti“. Oricine doreşte să ia parte la hramul mănăstirii vestite în toată lumea poate lua drumul Rădăuţiului, spre Gălăneşti, Vicovul de Jos, iar mai apoi stânga, încă 8 km, spre Putna, vestita cetate a rugăciunii, loc de mare închinăciune a ortodoxiei româneşti.

Într-un mod organizat, însă, cu un ghid specializat care va dezvălui nu doar istoria acestor locuri, ci şi aspectele care ţin de cultura zidurilor ce poartă fărâme din identitatea poporului nostru, se poate ajunge la mândra cetate a Putnei cu ajutorul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, ce organizează în acest început de iulie un pelerinaj de o zi pentru diferite grupuri (de 45 de persoane - 72 de lei/persoană; de minimum 30 de pelerini - 95 de lei/persoană; 12 pelerini - 140 de lei/persoană).

După ce îşi vor înălţa sufletele prin rugăciune, asistând la slujba Sfintei Liturghii a hramului de la Mănăstirea Putna, şi vor fi aflat istoria şi legendele despre primul aşezământ de cult ctitorit de voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, pelerinii vor avea prilejul unor scurte, dar binefolositoare popasuri la mănăstirile pictate din nordul Bucovinei, înscrise pe lista patrimoniului cultural UNESCO: Voroneţ (o altă ctitorie importantă a domnitorului moldav), Moldoviţa şi Suceviţa.

Putna, cetate a rugăciunii

Prima şi cea mai importantă ctitorie a binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare, de la a cărui canonizare de către Biserica Ortodoxă Română se împlinesc astăzi 20 de ani, Mănăstirea Putna, străjuieşte de peste cinci veacuri ţinutul Bucovinei. Lucrările de construcţie a lăcaşului de cult au început la 10 iulie 1466, după cucerirea cetăţii Chilia (1465), după cum spun hrisoavele vremii, biserica primind hramul de „Adormirea Maicii Domnului“ (15 august). Trei ani mai târziu, în 1469, avea loc sfinţirea, ulterior fiind ridicate Casa Domnească (1473), chiliile, zidul de apărare cu turnurile aferente şi Turnul Tezaurului, lucrările finalizându-se în anul 1481. Ulterior, biserica este distrusă, în 1653, domnitorul Vasile Lupu  poruncind refacerea bisericii, aceste lucrări fiind continuate de voievozii Gheorghe Ştefan şi Eustaţie Dabija. Singura clădire rămasă din vremea voievodului este Turnul Tezaurului, în el fiind adăpostite, în vremurile tulburi, odoarele acestui sfânt lăcaş.

Importante lucrări de restaurare a mai suferit între anii 1756-1760, dar şi între 1901-1902, aici regăsindu-se îngemănate mai multe elemente de arhitectură bizantină, gotică şi renascentistă. S-au mai făcut lucrări de restaurare în perioada 1961-1975. Aici sunt înmormântaţi Ştefan cel Mare, alături de două dintre doamnele domnitorului, dar şi Bogdan al III-lea şi Ştefăniţă Vodă.

De istoria recentă a sfântului lăcaş de cult se leagă nume mari ale culturii româneşti precum poetul Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Ioan Slavici, A. D. Xenopol, G. Dem. Teodorescu, Grigore Tocilescu, Dimitrie Gusti, Ciprian Porumbescu sau Epaminonda Bucevschi, care nu o dată au participat la serbările Putnei şi au vorbit în scrierile lor despre frumuseţea şi trăirile sufleteşti în aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu.