Viaţa creştină - o călătorie spre Împărăţia cerurilor (2005)
Cuvânt către pelerini adresat de Înalt Prea Sfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la hramul Catedralei mitropolitane din laşi, „Cuvioasa Parascheva", 14 octombrie 2005
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca momentele aniversare din anul 2005, privitoare la împlinirea a 120 de ani de autocefalie, 80 de ani de patriarhat, 90 de ani de viaţă şi 55 de arhierie ai Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, să fie cinstite atât la nivel central, cât şi pe plan local.
Prin urmare, Sinodul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a propus Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar acesta a aprobat, canonizarea Mitropolitului Dosoftei al Moldovei şi a Cuviosului Onufrie de la Vorona, pentru a evidenţia vrednicia înaintaşilor care au slujit cu dragoste şi sfinţenie Biserica lui Hristos din poporul român.
Proclamarea canonizării Cu-viosului Onufrie de la Sihăstria Voronei s-a făcut în zilele de 8 şi 9 septembrie 2005 în prezenţa Prea Fericitului Părinte TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Mănăstirile Vorona şi Sihăstria Voronei, unde Prea Fericirea Sa a început viaţa monahală.
Proclamarea canonizării Mitropolitului Dosoftei al Moldovei are loc la Catedrala mitropolitană din Iaşi, astăzi, 14 octombrie 2005, cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, tot în prezenţa Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, mai ales că şi Prea Fericirea Sa a fost, ca şi Sfântul Dosoftei, Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, între anii 1977-1986.
Pentru a sublinia şi mai mult lucrarea harului în misiunea Bisericii lui Hristos din poporul român, comuniunea sfinţilor, unitatea Bisericilor Ortodoxe surori şi prietenia între diferite popoare creştine, au fost aduse din Grecia la Iaşi, pentru o săptămână (9-17 octombrie 2005), moaştele Sfântului Pavel, Apostolul Neamurilor sau al Naţiunilor, prin bunăvoinţa înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Panteleimon de Veria, Nausa şi Kampania.
Iar pentru a evidenţia preţuirea Moldovei faţă de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, la propunerea Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae", a decernat Patriarhului României titlul de Doctor Honoris Causa, pentru contribuţia sa majoră la promovarea învăţământului teologic, a culturii româneşti şi a dialogului Bisericii Ortodoxe Române cu alte Biserici din lume.
Iubiţi pelerini,
Prezenţa la Iaşi, în aceste zile de sărbătoare, a moaştelor Sfântului Apostol Pavel, alături de moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, este o mare binecuvântare pentru noi toţi: ierarhi, cler, monahi şi monahii, credincioşi pelerini din România şi din străinătate.
Sfântul Apostol Pavel este, după Mântuitorul Iisus Hristos, cel mai mare învăţător al Evangheliei iubirii lui Dumnezeu pentru oameni. După Sfânta Evanghelie, epistolele Sfântului Apostol Pavel sunt textele cele mai citite în timpul anului bisericesc, iar viaţa Sfântului Apostol-Martir ne arată cum a lucrat harul lui Dumnezeu în acest om care a devenit, din prigonitor al Bisericii, cel mai zelos păstor al ei şi cel mai adânc tâlcuitor al legăturii vii şi veşnice dintre Hristos şi Biserica Sa.
Ca păstor înţelept şi teolog lu-minat al Bisericii lui Hristos, Sfântul Apostol Pavel ne învaţă, prin faptă şi cuvânt, să iubim pe Hristos şi Biserica Sa, să mărturisim iubirea Sfintei Treimi prezentă în lucrarea mântuitoare a lui Hristos şi a Bisericii, să cinstim sfinţii lui Dumnezeu şi să trăim viaţa creştină în sfinţenie, ca pregătire pentru înviere şi pentru viaţa veşnică din împărăţia cerurilor. Toate epistolele sau scrisorile Sfântului Apostol Pavel ne arată cum trebuie trăită în mod concret Evanghelia lui Hristos: ca pocăinţă pentru păcate, ca bucurie a iertării şi a împăcării noastre cu Dumnezeu şi întreolaltă, ca viaţă de rugăciune şi sfinţenie, de iubire frăţească şi de fapte bune.
Sfântul Apostol Pavel este învăţător, păstor şi rugător pentru Sfânta Cununie şi pentru familia creştină, pe care le consideră Sfântă Taină şi icoana de lumină a iubirii MireluiHristos faţă de Mireasa Lui- Biserica, aşa cum ne învaţă el în Apostolul, care se citeşte la Slujba Sfintei Cununii. În acelaşi timp Sf. Apostol Pavel este şi dascăl al sfaturilor evanghelice şi al vieţii monahale ca luptă duhovnicească pentru curăţirea de patimi şi dobândirea sfinţeniei, aşa cum citim tot în Epistola către Efeseni.
Sfântul Apostol Pavel este, de asemenea, învăţător al vieţii creştine în societate, îndemnând la viaţă curată şi cumpătată, la cooperare cu autorităţile civile şi militare pentru binele comun al societăţii (Romani, cap. 13), la ajutorarea săracilor, a văduvelor, la respectul faţă de părinţi şi faţă de bătrâni, la creştere în credinţă şi sfinţenie a copiilor şi a tinerilor, la ajutorarea frăţească a altor Biserici şi popoare.
Sfântul Apostol Pavel ne învaţă, de asemenea, să vedem cerul şi pământul ca fiind lucrarea şi darul lui Dumnezeu Cel nevăzut pentru noi oamenii, facilitând astfel dialogul între credinţă şi ştiinţă şi promovând grija noastră pentru sfinţirea şi ocrotirea creaţiei, a naturii înconjurătoare.
Sfântul Apostol Pavel este şi un mare teolog al istoriei care se îndreaptă spre Învierea universală şi spre viaţa veşnică din Împărăţia cerurilor. În mod deosebit, Sf. Ap. Pavel prezintă viaţa creştină în istorie ca fiind un pelerinaj sau o călătorie spre Împărăţia Cerurilor, ca o călătorie spre Patria cerească, după ce am trăit în sfinţenie viaţa pe pământ.
În această lumină a vieţii creştine ca pelerinaj, Sfântul Apostol Pavel sporeşte în aceste zile bucuria tuturor pelerinilor care cinstesc sfintele sale moaşte alături de moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Iubiţi pelerini, în aceste zile de binecuvântare şi de bucurie, pe care ni le oferă Hristos-Domnul prin sfinţii Săi, vă felicităm pe toţi pentru venirea dumneavoastră la Iaşi şi rugăm Preamilostivul Dumnezeii să vă răsplătească evlavia şi osteneala, râvna şi dărnicia, cu darurile Sale cele bogate şi netrecătoare, cu sănătate şi mântuire, cu pace şi bucurie, cu ajutor în familia şi în activitatea dumneavoastră, cu ani mulţi şi binecuvântaţi, pentru a spori în credinţă şi în iubire frăţească, în sfinţenie şi fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi, spre bucuria sfinţilor şi spre dobândirea mântuirii.
(Ziarul Lumina, 14 octombrie 2005)