Parohia "Sfântul Gheorghe" din Roman l-a cinstit joi în mod deosebit pe Purtătorul de Biruinţă. Locaşul de închinăciune, ctitorie a vornicului Grigore Done de la 1848, a fost neîncăpător de numărul mare de credincioşi care au venit la slujbele dedicate hramului. Miercuri seară, pe 22 aprilie, un sobor de preoţi a oficiat Vecernia unită cu Litia. Delegatul Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, a fost arhimadritul Pimen Costea, vicar adminstrativ al Eparhiei Romanului şi Bacăului, care a adresat un cuvânt de învăţătură. Cu acest prilej, au mai susţinut scurte alocuţiuni părintele Dragoş Munteanu, protopop al Protopopiatului Roman, şi primarul Municipiului Roman, Laurenţiu Leoreanu. În ziua hramului, a fost săvârşită Sfânta Liturghie, în cadrul căreia numeroşi credincioşi de toate vârstele s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. "Credincioşii prezenţi au primit câte un ou roşu şi o felie de cozonac, iar membrii Consiliului Parohial şi ai Comitetului Parohial au fost invitaţi la o agapă creştină. Aşa cum facem de ani de zile, cu prilejul hramului am împărţit daruri creştinilor din parohie care se confruntă cu lipsuri materiale. Enoriaşii noştri i-au vizitat pe cei sărmani, care nu au avut posibilitatea să ajungă la biserică. A fost o Liturghie frumoasă în ziua pomenirii ocrotitorului nostru. Este impresionant că la hram credincioşii au o trăire cu totul aparte", a relatat pr. paroh Ioan Gherasimescu, care este şi consilier la Sectorul social-filantropic şi misionar al Eparhiei Romanului şi Bacăului. Programul liturgic din ziua hramului s-a încheiat cu un program artistic susţinut de un grup de copii de la Grădiniţa cu Program Prelungit Numărul 5 din Roman. Biserica "Sfântul Gheorghe" din Roman a început să se construiască în anul 1842, iar după cinci ani a fost sfinţită de episcopul Venianim Roset. Aceasta s-a ridicat în stil neoclasic rusesc, planurile fiind aduse de la Odesa de cǎtre vornicul Grigore Done. Printre constructori a lucrat și arhitectul polonez de origine germanǎ J. Krauss, iar pictura a fost executatǎ de zugravul romașcan Nicolae Dimitriu în 1877.