Ziua Mondială a bolnavului este pentru toți oamenii un prilej de a cugeta mai profund asupra sănătății, bolilor, suferințelor și însănătoșirii. Clerul și credincioșii Bisericii noastre o înțeleg ca pe o chemare la solidaritate spirituală și socială cu persoanele aflate în suferință, prin rugăciune și fapte de milostenie materială și spirituală.

Grija Bisericii Ortodoxe Române față de persoanele bolnave.

Patriarhia Română, prin Hotărârea de Sinod nr. 497 din data de 10 februarie 2023, a proclamat anul 2024 ca Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor, avându-se în vedere necesitatea unei intensificări a îngrijirii celor aflați în suferință sufletească și trupească. Considerăm că, pe lângă îngrijirea medicală corespunzătoare, optimă, bolnavul are nevoie și de o mângâiere sufletească pe măsură, care nu poate fi înlocuită de niciun tratament medical.

Sprijinul emoțional, compasiunea, înțelegerea și comunicarea eficientă între bolnav, familia acestuia și personalul medical sunt condiții esențiale pentru vindecarea celor suferinzi. Ceea ce astăzi oferă tot mai puțin familia și instituțiile statului trebuie să dăruiască slujitorii Bisericii, deoarece vindecarea sufletului facilitează vindecarea trupului. Într-o lume în care omul se închide tot mai mult în propria lui individualitate, văzându-se doar pe el și nevoile lui, Biserica se roagă pentru întreaga umanitate și, în mod deosebit, pentru cei ce suferă.

Sănătatea şi starea de bine a omului includ sănătatea fizică, mentală şi calitatea vieții. Poluarea mediului ambiant, dar şi numeroși factori fizici şi materiali negativi influențează sănătatea.

Sănătatea trupească şi sănătatea sufletească sunt daruri ale lui Dumnezeu, care trebuie păzite şi îngrijite.

Grija față de sănătate – atât spirituală, cât și trupească – a fost dintotdeauna o preocupare a Bisericii. Din perspectivă ortodoxă însă, menținerea sănătății fizice detașată de sănătatea spirituală nu este o valoare necondiționată. Prezența iubitoare a Domnului Iisus Hristos, prin Sfântul Duh, în creștinii care se împărtășesc euha­ristic cu El, face legătura între Filantropia divină a Preasfintei Treimi și fi­lantropia eclesială sau socială a creștinilor.

În contextul societății moderne, filantropia sau opera caritabilă a Bisericii nu se poate dezvolta autentic dacă nu este fundamentată spiritual. Nu trebuie să fie o modă, ci modul însuși al existenței misionare a Bisericii în lume, icoana dinamică a filantropiei divine. Filantropia Bisericii lui Hristos a fost dintotdeauna una slujitoare, vindecătoare și sfințitoare.

Slujirea sacerdotală a cuprins dintotdeauna și datoria clericilor de a se îngriji de cei bolnavi, ca o împlinire a poruncii Domnului Iisus Hristos, dată ucenicilor Săi trimiși la propovăduire: „Tămăduiți pe cei neputincioși, înviați pe cei morți, curățiți pe cei leproși, pe demoni scoateți-i; în dar ați luat, în dar să dați” (Matei 10, 8). Slujitorii Bisericii au misiunea de a prelungi în spațiu și timp lucrarea Domnului Iisus Hristos: „Și Iisus străbătea toate cetățile și satele, învățând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindecând toată boala și toată neputința în popor” (Matei 9, 35).

În mod deosebit, preoții de caritate din spitale, care conlucrează armonios cu medicii și cu personalul medical, sunt foarte apreciați astăzi.

Instituțiile medico-sociale ale Patriarhiei Române, în slujba persoanelor bolnave.

Biserica Ortodoxă Română, prin unitățile de cult (parohia, mănăstirea, protopopiatul, eparhia), precum și prin organizațiile neguvernamentale care funcționează cu binecuvântarea eparhiilor, asigură servicii sociale și medicale acreditate, conform legislației în vigoare” (conform Art. 138, alin. 2 din Statutul Bisericii Ortodoxe Române). Unitățile de cult, în acord cu cel mai recent act legislativ al Ministerului Sănătății, pot înființa instituții spitalicești (conform Ordinului de ministru 3473/2023).

Din cele 884 de servicii sociale și medicale ale Bisericii Ortodoxe Române, 90 dintre acestea sunt destinate bolnavilor, fiind îngrijiți constant un număr de 39.439 pacienți.

În ceea ce privește caravana medicală „Sănătate pentru sate”, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au realizat în perioada 2015-2023, un număr de 114 deplasări, având 13.474 beneficiari, iar prin componenta de prevenție și educație pentru sănătate, au fost realizate 74 deplasări, având 16.171 beneficiari.

Din anul 2013 și până în prezent, prin Campania „Donează Sânge, Salvează o Viaţă!”, derulată în eparhiile din cuprinsul Patriarhiei Române în 44 de ediții, au fost colectați peste 24.000 litri de sânge, de la un număr de peste 50.000 de donatori fideli.

În cursul anilor precedenți au fost semnate de către Patriarhia Română Protocolul de colaborare cu Ministerul Sănătății privind desfășurarea activităților de asistență religioasă creștin-ortodoxă în unitățile sanitare subordonate Ministerului Sănătății și Acordul-cadru cu Asociația „Salute Donna” a Institutului Național de Tumori din Milano, Italia. Acest acord-cadru a fost realizat ca urmare a parteneriatului dintre Patriarhia Română şi Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București.

În concluzie, să nu uităm, așadar, că sănătatea este un dar de la Dumnezeu, iar acest dar trebuie păzit, îngrijit și sfințit. Dacă l-am pierdut, trebuie să-l căutăm cu multă credință și speranță, rugându-ne lui Dumnezeu, Maicii Domnului și Sfinților tămăduitori fără de arginți, să ne vindece sufletul de păcate și trupul de boli, spre slava Preasfintei Treimi și a noastră mântuire.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române