Binecuvântare patriarhală la Mănăstirea Sâmbăta de Sus

5 Octombrie 2014 22:58 Arhiepiscopia Sibiului

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel se află, zilele acestea, într-o vizită canonică în Arhiepiscopia Sibiului. În cursul după amiezii de sâmbătă, 4 octombrie 2014, Patriarhul României a fost prezent la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus unde a binecuvântat Casa voievodală  şi a sfinţit paraclisul din incinta acesteia. Slujba a fost săvârşită în prezenţa Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, şi a unui sobor de ierarhi şi preoţi.

În cuvântul de învăţătură Preafericirea Sa a arătat importanţa sfinţirii unui nou lăcaş de închinare.

„Paraclisul într-o casă pentru oaspeţi distinşi este o binecuvântare deosebită de la Dumnezeu, prin însăşi prezenţa sa, prin spaţiul sfinţit şi prin faptul că aici te îndeamnă spaţiul acesta sfinţit la rugăciune, la meditaţie şi foarte adesea se săvârşeşte Sfânta Liturghie ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite de la El. Paraclisul, în orice reşedinţă mitropolitană sau eparhială şi în orice casă de oaspeţi, este o prezenţă sfântă a rugăciunii sfinţilor lui Dumnezeu care cheamă la rugăciune pe slujitorii lui Dumnezeu. Adesea, aceste paraclise sunt şi spaţiu sfânt pentru rugăciune particulară, pentru pocăinţă, pentru meditaţie, pentru o legătură mai personală cu Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

Casa voievodală de la Mănăstirea Brâncoveanu este o casă de oaspeţi. Paraclisul sfinţit astăzi este ocrotit de Sfinţii Martiri Brâncoveni, dar şi de Sf. Ierarh Andrei Şaguna. Acest al doilea hram l-a primit din partea Patriarhului României.

La final, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului a evidenţiat însemnătatea deosebită a acestui moment.

„Am pregătit cu sfinţirea acestui aşezământ – este o capelă şi un aşezământ pentru oaspeţii deosebiţi – venirea sfintelor moaşte. Este o mare bucurie şi un moment deosebit primirea Preafericirii Voastre aici, ne dă putere. Sunteţi ctitor aici pentru că Preafericirea Voastră ne-aţi dat binecuvântare, pentru că Preafericirea Voastră ne-aţi spus cum să o numim şi aşa este: Casa Voievodală, Casa Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi aţi adăugat Preafericirea Voastră încă un hram Sfântul Andrei Şaguna care ne ocroteşte pe noi de la Sibiu. Vom aduce şi un fragment din moaştele sfântului ca să ne ocrotească”, a precizat Înaltpreasfinţitul Laurenţiu Mitropolitul Ardealului.

Construcţia casei voievodale a început în anul 2011.

Pelerinaj cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu la Sâmbăta de Sus

Sfintele moaşte ale Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu au fost duse sâmbătă, 4 octombrie 2014, de la Biserica Sf. Nicolae din Făgăraş la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus. Sfintele moaşte au fost întâmpinate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României şi Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. La eveniment au fost prezenţi ierarhi, consilieri eparhiali, protopopi, preoţi, oficialităţi, dar şi numeroşi credincioşi.

Cu acest prilej, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a adresat un cuvânt de învăţătură în care a elogiat personalitatea sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

Preafericirea Sa a arătat că Mănăstirea Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus a fost un loc în care credinţa ortodoxă s-a păstrat şi s-a transmis prin carte tipărită şi prin formarea preoţilor slujitori.

„Această seară este o seară binecuvântată de Dumnezeu pentru că în seara aceasta ctitorul Mănăstirii de aici de la Sâmbăta de Sus  a venit acasă: Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu. El a ctitorit această mănăstire din Transilvania, deşi era domnitor al Ţării Româneşti, a ctitorit-o pe o proprietate a sa pentru a păzi, a întări, şi a promova Ortodoxia Românească. Mănăstirea aceasta a fost în timpul său nu numai un loc de reculegere, de rugăciune şi de meditaţie, ci şi un loc în care credinţa ortodoxă s-a păstrat şi s-a transmis prin carte tipărită şi prin formarea preoţilor slujitori care erau atât de necesari în Transilvania. Mai ales şi pentru că Mitropolitul Ţării Româneşti era şi exarh al Transilvaniei, numit în această calitate de către Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, iar Patriarhul Ecumenic şi aproape toţi Patriarhii Răsăriteni au stat la curtea lui Brâncoveanu ani de-a rândul, fiind foarte mulţi ajutaţi cu cărţi tipărite, cu bani, cu odoare sfinte, cu veşminte şi cu toate cele necesare pentru ca în Orientul aflat sub stăpânire otomană să poată supravieţui. Astfel, la Snagov, în 1701, prin cheltuiala domnitorului Constantin Brâncoveanu s-a tipărit pentru prima dată în istorie o carte în limba arabă şi cel care a construit tiparniţă pentru limba arabă a fost Sf. Ierarh martir Antim Ivireanul care va fi comemorat în 2016 cu prilejul a împlinirii a 300 de ani de la moartea sa martirică”.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un voievod luptător pentru ortodoxie care nu a purtat războaie militare, dar care timp de 25 de ani s-a luptat spiritual să păstreze credinţa ortodoxă: „A construit o mulţime de biserici, de biblioteci şi şcoală de înaltă ţinută la Bucureşti – Academia Domnească, precursoarea Universităţii din Bucureşti. Constantin Brâncoveanu a fost un om harnic şi darnic, un om care lega tradiţia cu progresul din timpul său. I s-a reproşat de către unii sfetnici ai sultanului că el cheltuieşte prea mult bani sultanului, de fapt se dorea ca orice câştig are să fie dat sultanului. I s-a reproşat că a cheltuit prea mulţi bani zidind biserici, poduri şi drumuri. Deci, i s-a reproşat că a fost evlavios şi harnic. Sfântul Constantin Voievodul, mai târziu martir, a fost un om care a salvat poporul de la războaie prin diplomaţie, prin mărinimie şi a domnit 25 de ani într-o vreme în care s-au schimbat 4 sultani la Istanbul, 10 Patriarhi Ecumenici şi 12 domnitori în Moldova. Deci, stabilitatea ţării în timpul lui s-a datorat în primul rând înţelepciunii lui”.

Totodată, Patriarhul României a evidenţiat faptul că Sfântul Domnitor martir Constantin Brâncoveanu a fost un om al credinţei şi al culturii şi a folosit averea sa pentru a progresa şi pentru a dezvolta arta, cultura: „Atât de mult a iubit sintezele în ceea ce priveşte arta încât avem moştenire de la el stilul brâncovenesc în arhitectură care îmbină ceea ce este mai frumos din tradiţia răsăriteană şi a temperat ceea ce a împrumutat din tradiţia apuseană. Sfântul domnitor martir Constantin Brâncoveanu a fost un apărător al Transilvaniei, al credinţei ortodoxe şi de aceea atât Mitropolitul Nicolae al Ardealului, cât şi Mitropolitul de vrednică pomenire Antonie s-au îngrijit ca această ctitorie a lui să nu dispară şi ea a fost într-un fel refăcută pentru a da mărturie că tot ceea ce a zidit Constantin Brâncoveanu a zidit pentru eternitate, pentru păstrarea credinţei şi pentru păstrarea fiinţei şi identităţii neamului românesc”.

„Mulţumim Înaltpreasfinţitului pentru organizarea acestui pelerinaj pe care noi l-am binecuvântat pornind de la Bucureşti la Făgăraş unde se află o altă ctitorie a Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu şi acum popasul aici la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să dăruiască tuturor ctitorilor de biserici şi cultură bucuria de a fi misionari. Clerul împreună cu poporul credincios transmite credinţa de-a lungul veacurilor, dar foarte adesea fiind ajutat de domnitorii mărinimoşi, credincioşi şi jertfelnici. Deci, trăim un moment de mare însemnătate spirituală şi credem că în ceruri Sfântul Voievod Martie Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai Săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache se bucură că sfintele lui moaşte au ajuns aici şi prin aceste sfinte moaşte el este prezent pentru că din ceruri este o legătură harică între suflerul sfântului din ceruri şi sfintele sale moaşte de pe pământ”, a mai spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

În cuvântul său, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului a vorbit despre importanţa acestui moment: „A cuprins o mare bucurie Ţara Făgăraşului şi nu numai, o bucurie ruptă din bucuria ţării întregi, când la 300 de ani de la martirizarea sa, Sfântul Voievod împreună cu fii săi martiri şi cu sfetnicul Ianache revine în atenţia noastră şi mai ales, aşa cum a spus Preafericitul, a venit acum acasă sau vine pe la ctitoriile sale să întărească credinţa noastră. Este un eveniment pe care noi îl vom reţine în istoria acestei mănăstiri, în istoria Ţării Făgăraşului, în istoria Bisericii Sf. Nicolae din Făgăraş şi nu numai. Bucuria aceasta s-a făcut spre slava lui Dumnezeu şi spre întărirea credinţei noastre. Vă mulţumesc tuturor care aţi stat alături de noi şi veţi sta continuu spre a ajuta cea mai mare ctitorie pe care o avem de împlinit, în fruntea noastră aflându-se Preafericirea Sa, este vorba de Catedrala Mântuirii Neamului, este o Catedrală a noastră a tututror. Mulţumim, de asemenea, Preasfinţitului Părinte Episcop Vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanul care a venit şi a stat, a străjuit şi a condus toate manifestările care s-au realizat până acum la Făgăraş împreună cu Părintele de la Biserica Sf. Gheorghe cel Nou, părintele Cărămizaru. De asemenea mulţumim Înaltpreasfinţiţilor şi Preasfinţiţilor Episcopi ai Mitropoliei Ardealului şi celorlalţi ierarhi”.

Patriarhul României va oficia duminică, 5 octombrie, Sfânta Liturghie, alături de alţi ierarhi ai Bisericii noastre, în altarul de vară al Mănăstirii Brâncoveanu. Credincioşii se vor putea închina la moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu pe tot parcursul zilei de duminică, sfintele moaşte urmând să fie readuse la Bucureşti luni dimineaţă. (Sursa: patriarhia.ro)

Ultimele din categorie