Șase ierarhi, 120 de preoți și mii de credincioși, la cel de-al doilea hram al Putnei

Pelerinajul la Mănăstirea Putna reprezintă de secole o parte a identităţii ținututului Bucovinei. Acest pelerinaj capătă însă o amploare cu totul deosebită pe 2 iulie, ziua trecerii la Domnul a marelui domnitor și ctitor Ștefan cel Mare și Sfânt, dată consfinţită ulterior de evlavia populară ca zi de cinstire a Sfântului. Şi anul acesta, Mănăstirea Putna din Suceava, îmbrăcată în straie de sărbătoare, a unit ierarhi, preoţi şi credincioşi în rugăciune, în laudă şi în mulţumire aduse lui Dumnezeu şi sfinţilor. Mii de credincioşi din întreaga ţară au participat la hramul mănăstirii sucevene, închinându-se la mormântul domnitorului Ştefan cel Mare şi participând la slujbele religioase săvârşite.

Pelerini din toată ţara au venit  la Mănăstirea Putna, pentru a se ruga şi pentru a se închina la mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, aflat în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“. Oamenii au dorit astfel să-l cinstească pe cel care a ctitorit zeci de biserici şi care a fost apărător al neamului şi al credinţei străbune.

„Sfântul Ștefan cel Mare a fost cinstit și apreciat chiar și de oameni din sânul popoarelor cu care el s-a luptat”

Manifestările religioase dedicate celui de-al doilea hram al Mănăstirii Putna au început cu slujba Privegherii- Vecernia unită cu Litia şi Utrenia,  oficiată în seara de 1 iulie de IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, alături de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. La final, Înaltpreasfinția Sa le- a vorbit celor prezenţi despre cinstirea deosebită pe care oamenii au arătat-o de-a lungul anilor Sfântului Voievod Ştefan cel Mare: „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare a fost cinstit încă din timpul vieții sale pentru faptele vitejești deosebite, fapte de apărare a credinței strămoșești și a patriei străbune, a pământului strămoșesc. A fost cinstit și apreciat de contemporani, chiar și de oameni din sânul popoarelor cu care el s-a luptat. De exemplu, cronicarul polon Dlugos a scris: «După părerea mea, el este cel mai vrednic să i se încredinţeze conducerea şi stăpânirea lumii şi mai ales funcţiunea de comandant şi conducător contra turcilor, cu sfatul comun, înţelegerea şi hotărârea creştinilor». Un alt cronicar, Miekowski, spunea despre Sfântul nostru voievod: «O, om fericit care te-ai bucurat de toate darurile, câte natura altora numai în parte le da: unii înţelepţi şi vicleni, alţii viteji şi drepţi, alţii iarăşi cu noroc împotriva duşmanilor. Tu singur le-ai avut hărăzite toate laolaltă: drept, prevăzător, ager, biruitor al tuturor duşmanilor. Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru»”.

„Om al credinței a fost măritul Ștefan și toate faptele sale, cele orientate spre Dumnezeu, arată acest lucru”

Ieri, Sfânta Liturghie dedicată hramului a fost oficiată pe podiumul frumos împodobit din curtea mănăstirii Putna de IPS Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, înconjurat de un impresionant sobor de ierarhi preoţi şi diaconi. Din soborul de arhierei au făcut parte IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Părinte Meletie, Arhiepiscopul Hotinului, PS Părinte Pantelimon, Episcop de Ivano-Francovsk și Colomea și PS Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord. La slujba de ieri de la Mănăstirea Putna au slujit peste 120 de preoţi veniţi din toate colţurile ţării, dar şi din Ucraina de Nord şi Basarabia. Răspunsurile liturgice au fost date de către Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, care la momentul împărtăşirii credincioşilor a susţinut şi un recital de cântări dedicate Sfântului Ștefan cel Mare.

Citirea Evangheliei a fost succedată de cuvântul de învăţătură al Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, care le-a vorbit credincioşilor despre Sfântul voievod Ştefan cel Mare ca om al credinţei şi al Evangheliei: „Om al credinței a fost măritul Ștefan și toate faptele sale, cele orientate spre Dumnezeu, arată acest lucru. A fost așezat domn în Joia cea Mare, parcă plasat fiind pe orbita slujirii neamului său după chipul Celui care în Joia cea Mare a spălat picioarele ucenicilor. Orientată a fost domnia sa spre Dumnezeiasca Liturghie, spre Cina cea de Taină, conștientizat fiind voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt de marele duhovnic Daniil Sihastru și de marele mitropolit Teoctist din vremea să, că fără de Liturghie, un neam nu dăinuiește în istorie. Ștefan cel Mare a hotărât pentru sine și pentru supușii săi, împotriva oricărei logici războinice, ca înainte de luptă, în loc să mănânce bine pentru a fi puternici din punct de vedere biologic, să postească el și oastea lui, și în loc să doarmă mult înainte de luptă pentru a rezista în confruntarea ce urmă, să privegheze în rugăciune, nădăjduind nu în puterea sa și a armelor sale, ci în puterea lui Dumnezeu. A fost om al credinței și pentru că, dându-și seama că are slăbiciuni, că este muritor, om născut ca toți ceilalți din bărbat și din femeie, a considerat că toate eșecurile sale s-au datorat propriilor păcate. Și un om care este capabil să-și vadă propriile păcate este descris de conștiința Bisericii ca un om mai puternic întru cele ale credinței decât cei care vindecă și cei care înviază morții”.

În cadrul Sfintei Liturghii, a avut loc și o hirotonie oficiată de IPS Teofan, ierodiaconul Ieremia de la Mănăstirea Putna primind treapta preoției. Spre final, cuvântările dedicate sărbătorii de la Mănăstirea Putna au continuat prin cuvântul de învăţătură al Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, printr-un cuvânt al părintelui Vasile Gavrilă, parohul Bisericii „Sfântul Nicolae“ din Bucureşti- un apropiat al obștii monahale putnene și prin cuvântul de mulţumire al stareţului Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic.

Evenimentele din prima parte a zilei au continuat la Putna cu un program artistic oferit de Grupul vocal tradițional „Ai lui Ștefan noi oșteni” din cadrul Liceului Tehnologic „Ion Nistor”- Vicovu de Sus- înființat în 2008 de prof. Vasile Schipor din dorința de a promova valorile culturale și religioase din Bucovina, care a a interpretat cele mai frumoase cântece patriotice și doine populare închinate Sfântului prăznuit, cu depuneri de coroane de flori la mormântul domnitorului Ștefan cel Mare și cu defilarea în curtea mănăstirii a plutoanelor de la Jandarmerie şi Poliţia de frontieră.

„Ne aflăm în prag de căsătorie și am venit la Putna pentru a lua binecuvântare de la Sfântul Voievod”

Printre miile de pelerini prezenți la sărbătoarea Mănăstirii Putna, s-au aflat și doi tineri profesori din Roman, Alexandra Buta și Bogdan Ciobanu, care urmează să se căsătorească la sfârșitul acestei săptămâni. Înainte de a face însă acest mare pas pentru viața lor, ei au dorit să aibă binecuvântarea Sfântului Ștefan cel Mare. „Ne aflăm în prag de căsătorie și am venit la Putna pentru a lua binecuvântare de la Sfântul Voievod. Am fost și anul trecut și ne-am propus să venim în fiecare an. Sfântul Ștefan cel Mare reprezintă pentru noi un model de curaj, de răbdare în suferințe și de iubire față de Biserică. Ne străduim să-l cinstim vizitându-i ctitoriile și spunându-le elevilor la ore despre viața și faptele minunate ale măritului domnitor”, ne-au declarat emoționați cei doi tineri. De asemenea, Bianca Gheorghiță, membră a Grupul vocal tradițional „Ai lui Ștefan noi oșteni” din Vicovu de Sus a ținut să ne spună câteva cuvinte: „În fiecare an, venim cu drag la Putna, altar al conștiinței neamului românesc, pentru a aduce cinste, închinăciune și mulțumire binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Atât eu, cât și colegii grupului din care fac parte, preferăm să ne trăim tinerețea în dragoste față Biserică, tradiții și folclor”.

Manifestările dedicate Sfântului Voievod Ştefan cel Mare la împlinirea a 510 ani de la trecerea la cele veşnice au continuat și ieri după amiază cu parada portului popular, unde au participat creştini din satele apropiate, dar şi din Republica Moldova, din Soroca şi Ialoveni.

Spre seară, pe Dealul Crucii s-a făcut  un foc de tabără, iar tinerii din Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români au aprins „torţele recunoştinţei”, pe care le-au purta în mâini la întoarcerea spre Mănăstirea Putna.

 

 

De la același autor

Ultimele din categorie